Noul Testament

Nu vă îngrijoraţi dar, zicînd: ,,Ce vom mînca?“ Sau: ,,Ce vom bea?“ Sau: ,,Cu ce ne vom îmbrăca?“ Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. (Matei 6:31-33)

Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: ,,Eli, Eli, Lama Sabactani?“ adică: ,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M’ai părăsit?“ (Matei 27:46)

Şi învăţaţi -i să păzească tot ce v’am poruncit. Şi iată că Eu sînt cu voi în toate zilele, pînă la sfîrşitul veacului. Amin (Matei 28:20)

Tot ce-Mi dă Tatăl, va ajunge la Mine; şi pe cel ce vine la Mine, nu -l voi izgoni afară: (Ioan 6:37)

Eu le dau viaţa vecinică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mîna Mea. Tatăl Meu, care Mi le -a dat, este mai mare decît toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mîna Tatălui Meu. (Ioan 10:28-29)

Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi. (Ioan 14:18)

Dacă nu rămîne cineva în Mine, este aruncat afară, ca mlădiţa neroditoare, şi se usucă; apoi mlădiţele uscate sînt strînse, aruncate în foc, şi ard. (Ioan 15:6)

,,Iată că vine ceasul, şi a şi venit, cînd veţi fi risipiţi fiecare la ale lui; şi pe Mine Mă veţi lăsa singur; dar nu sînt singur, căci Tatăl este cu Mine. (Ioan 16:32)

Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strîmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia sau sabia? După cum este scris: ,,Din pricina Ta sîntem daţi morţii toată ziua; sîntem socotiţi ca nişte oi de tăiat.“ Totuş în toate aceste lucruri noi sîntem mai mult decît biruitori, prin Acela care ne -a iubit. Căci sînt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpînirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nici adîncimea, nici o altă făptură (Sau: zidire.), nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru. (Romani 8:35-39)

În adevăr, fraţilor, nu voim să vă lăsăm în necunoştinţă despre necazul care ne -a lovit în Asia, de care am fost apăsaţi peste măsură de mult, mai pe sus de puterile noastre, aşa că nici nu mai trăgeam nădejde de viaţă. Ba încă ne spunea gîndul că trebuie să murim; pentruca să ne punem încrederea nu în noi înşine, ci în Dumnezeu care înviază morţii. (2 Corinteni 1:8-9)

prigoniţi, dar nu părăsiţi; trîntiţi jos, dar nu omorîţi. (2 Corinteni 4:9)

Şi El mi -a zis: ,,Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvîrşită.“ Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentruca puterea lui Hristos să rămînă în mine. (2 Corinteni 12:9)

Sînt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi pînă în ziua lui Isus Hristos. (Filipeni 1:6)

Dar Duhul spune lămurit că, în vremile din urmă, unii se vor lepăda de credinţă, ca să se alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor, (1 Timotei 4:1)

Ştii că cei ce sînt în Asia toţi m’au părăsit; între alţii şi Figel şi Ermogen. (2 Timotei 1:15)

Dacă răbdăm, vom şi împărţi împreună cu El. Dacă ne lepădăm de El, şi El Se va lepăda de noi. (2 Timotei 2:12)

Dacă sîntem necredincioşi, totuş El rămîne credincios, căci nu Se poate tăgădui singur. (2 Timotei 2:13)

Căci Dima, din dragoste pentru lumea de acum m’a părăsit, şi a plecat la Tesalonic. Crescens s’a dus în Galatia, Tit în Dalmatia. (2 Timotei 4:10)

La întîiul meu răspuns de apărare, nimeni n’a fost cu mine, ci toţi m’au părăsit. Să nu li se ţină în socoteală lucrul acesta! Însă Domnul a stat lîngă mine, şi m’a întărit, pentru ca propovăduirea să fie vestită pe deplin prin mine, şi s’o audă toate Neamurile. Şi am fost izbăvit din gura leului. (2 Timotei 4:16-17)

Luaţi seama dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n’aibă o inimă rea şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu. (Evrei 3:12)

Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentruca să fim ajutaţi la vreme de nevoie. (Evrei 4:16)

Căci cei ce au fost luminaţi odată, şi au gustat darul ceresc, şi s’au făcut părtaşi Duhului Sfînt, şi au gustat Cuvîntul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor- şi cari totuş au căzut, este cu neputinţă să fie înoiţi iarăş, şi aduşi la pocăinţă, fiindcă ei răstignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, şi -L dau să fie batjocorit. (Evrei 6:4-6)

Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămîne nici o jertfă pentru păcate, ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii, şi văpaia unui foc, care va mistui pe cei răzvrătiţi. (Evrei 10:26-27)

Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţămiţi-vă cu ce aveţi, căci El însuş a zis: ,,Nicidecum n’am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.“ (Evrei 13:5)

Aşa că putem zice plini de încredere: ,,Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme: ce mi-ar putea face omul?“ (Evrei 13:6)

Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci dupăce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii, pe care a făgăduit -o Dumnezeu celor ce -L iubesc. (Iacov 1:12)

Prea iubiţilor, nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi: dimpotrivă, bucuraţi-vă, întrucît aveţi parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucuraţi şi să vă veseliţi şi la arătarea slavei Lui. (1 Petru 4:12)

Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuş îngrijeşte de voi. (1 Petru 5:7)

În adevăr, dacă, dupăce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos, se încurcă iarăş şi sînt biruiţi de ele, starea lor de pe urmă se face mai rea decît cea dintîi. Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea neprihănirii, decît, dupăce au cunoscut -o, să se întoarcă dela porunca sfîntă, care le fusese dată. (2 Petru 2:20-21)

Vechiul Testament

căci Domnul, Dumnezeul tău, este un Dumnezeu plin de îndurare, care nu te va părăsi şi nu te va nimici; El nu va uita legămîntul pe care l -a încheiat prin jurămînt cu părinţii tăi. (Deuteronom 4:31)

Întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă! Nu vă temeţi şi nu vă înspăimîntaţi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, va merge El însuş cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa“. (Deuteronom 31:6)

Domnul însuş va merge înaintea ta, El însuş va fi cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa; nu te teme, şi nu te spăimînta!“ (Deuteronom 31:8)

Domnul a zis lui Moise: ,,Iată, tu vei adormi împreună cu părinţii tăi. Şi poporul acesta se va scula şi va curvi după dumnezeii străini ai ţării în care intră. Pe Mine Mă va părăsi, şi va călca legămîntul Meu, pe care l-am încheiat cu el. În ziua aceea, Mă voi aprinde de mînie împotriva lui. Îi voi părăsi, şi-Mi voi ascunde Faţa de ei. El va fi prăpădit, şi -l vor ajunge o mulţime de rele şi necazuri; şi atunci va zice: ,Oare nu m’au ajuns aceste rele din pricină că Dumnezeul meu nu este în mijlocul meu?` (Deuteronom 31:16-17)

Nimeni nu va putea să stea împotriva ta, cît vei trăi. Eu voi fi cu tine, cum am fost cu Moise; nu te voi lăsa, nici nu te voi părăsi. (Iosua 1:5)

Cînd veţi părăsi pe Domnul, şi veţi sluji unor dumnezei străini, El Se va întoarce, şi vă va face rău, şi vă va nimici, după ce v’a făcut bine“. (Iosua 24:20)

Domnul nu va părăsi pe poporul Lui, din pricina Numelui Lui celui mare, căci Domnul a hotărît… să facă din voi poporul Lui. (1 Samuel 12:22)

David a zis fiului său Solomon: ,,Întăreşte-te, îmbărbătează-te, şi lucrează; nu te teme, şi nu te spăimînta. Căci Domnul Dumnezeu, Dumnezeul meu, va fi cu tine. El nu te va lăsa, nici nu te va părăsi, pînă se va isprăvi toată lucrarea pentru slujba Casei Domnului. (1 Cronici 28:20)

şi Azaria s’a dus înaintea lui Asa, şi i -a zis: ,,Ascultaţi-mă, Asa, şi tot Iuda şi Beniamin! Domnul este cu voi cînd sînteţi cu El; dacă -L căutaţi, Îl veţi găsi; iar dacă -L părăsiţi, şi El vă va părăsi. (2 Cronici 15:2)

Nu, Dumnezeu nu leapădă pe omul fără prihană, şi nu ocroteşte pe cei răi. (Iov 8:20)

Cei ce cunosc Numele Tău, se încred în Tine, căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne! (Psalmi 9:10)

(Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca ,,cerboaica zorilor“. Un psalm al lui David.) Dumnezeule! Dumnezeule! Pentruce m’ai părăsit, şi pentruce Te depărtezi fără să-mi ajuţi şi fără s’asculţi plîngerile mele? (Psalmi 22:1)

Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de niciun rău, căci Tu eşti cu mine. Toiagul şi nuiaua Ta mă mîngîie. (Psalmi 23:4)

Nu-mi ascunde Faţa Ta, nu îndepărta cu mînie pe robul Tău! Tu eşti ajutorul meu, nu mă lăsa, nu mă părăsi, Dumnezeul mîntuirii mele! (Psalmi 27:9)

Căci tatăl meu şi mama mea mă părăsesc, dar Domnul mă primeşte. (Psalmi 27:10)

Căci mînia Lui ţine numai o clipă, dar îndurarea Lui ţine toată viaţa: seara vine plînsul, iar dimineaţa veselia. (Psalmi 30:5)

Fă-mă să mă veselesc şi să mă bucur de îndurarea Ta, căci vezi ticăloşia mea, ştii neliniştea sufletului meu, (Psalmi 31:7)

Iată, ochiul Domnului priveşte peste ceice se tem de El, peste ceice nădăjduiesc în bunătatea Lui, ca să le scape sufletul dela moarte, şi să -i ţină cu viaţă în mijlocul foametei. (Psalmi 33:18-19)

Eu am căutat pe Domnul, şi mi -a răspuns: m’a izbăvit din toate temerile mele. (Psalmi 34:4)

Domnul este aproape de cei cu inima înfrîntă, şi mîntuieşte pe cei cu duhul zdrobit. (Psalmi 34:18)

De multe ori vine nenorocirea peste cel fără prihană, dar Domnul îl scapă totdeauna din ea. (Psalmi 34:19)

Am fost tînăr, şi am îmbătrînit, dar n’am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pînea. (Psalmi 37:25)

Căci Domnul iubeşte dreptatea, şi nu părăseşte pe credincioşii Lui. Totdeauna ei sînt supt paza Lui, dar sămînţa celor răi este nimicită. (Psalmi 37:28)

Nu mă părăsi, Doamne! Dumnezeule, nu Te depărta de mine! (Psalmi 38:21)

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Îmi pusesem nădejdea în Domnul, şi El S’a plecat spre mine, mi -a ascultat strigătele. M’a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi -a pus picioarele pe stîncă, şi mi -a întărit paşii. (Psalmi 40:102)

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core. De cîntat pe alamot. O cîntare.) Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor, care nu lipseşte niciodată în nevoi. (Psalmi 46:1)

Încredinţează-ţi soarta în mîna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit. (Psalmi 55:22)

Nu mă lepăda la vremea bătrîneţei; cînd mi se duc puterile, nu mă părăsi! (Psalmi 71:9)

zicînd: ,,L -a părăsit Dumnezeu; urmăriţi -l, puneţi mîna pe el, căci nu -i nimeni care să -l scape!“ (Psalmi 71:11)

Nu mă părăsi, Dumnezeule, chiar la bătrîneţe cărunte, ca să vestesc tăria Ta neamului de acum, şi puterea Ta neamului de oameni care va veni! (Psalmi 71:18)

Cînd Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strîmtorare, îl voi izbăvi şi -l voi proslăvi. (Psalmi 91:15)

Căci Domnul nu lasă pe poporul Său, şi nu-Şi părăseşte moştenirea. (Psalmi 94:14)

Oridecîte ori zic: ,,Mi se clatină piciorul!“ bunătatea Ta, Doamne, mă sprijineşte totdeauna. (Psalmi 94:18)

Cum se îndură un tată de copiii lui, aşa Se îndură domnul de ceice se tem de El. (Psalmi 103:13)

Dar bunătatea Domnului ţine în veci pentru ceice se tem de El, şi îndurarea Lui pentru copiii copiilor lor, pentru ceice păzesc legămîntul Lui, şi îşi aduc aminte de poruncile Lui, ca să le împlinească. (Psalmi 103:17-18)

Domnul este de partea mea, nu mă tem de nimic: ce pot să-mi facă nişte oameni? (Psalmi 118:6)

Sprijineşte-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea! (Psalmi 119:116)

Domnul te va păzi de orice rău, îţi va păzi sufletul. Domnul te va păzi la plecare şi la venire, de acum şi pînă în veac. (Psalmi 121:7-8)

Cînd umblu în mijlocul strîmtorării, Tu mă înviorezi, Îţi întinzi mîna spre mînia vrăjmaşilor mei, şi dreapta Ta mă mîntuieşte. (Psalmi 138:7)

Domnul va sfîrşi ce a început pentru mine. Doamne, bunătatea Ta ţine în veci: nu părăsi lucrările mînilor Tale. (Psalmi 138:8)

Domnul este lîngă toţi cei ce -L cheamă, lîngă cei ce -L cheamă cu toată inima. El împlineşte dorinţele celor ce se tem de El, le aude strigătul şi -i scapă. (Psalmi 145:18-19)

Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările. (Proverbe 3:5-6)

Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui. Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte! (Proverbe 3:11-12)

Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. – (Proverbe 15:3)

Dar pieirea va atinge pe toţi cei răzvrătiţi şi păcătoşi, şi ceice părăsesc pe Domnul vor pieri. (Isaia 1:28)

El dă tărie celui obosit, şi măreşte puterea celui ce cade în leşin. (Isaia 40:29)

dar ceice se încred în Domnul îşi înoiesc puterea, ei sboară ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc.“ (Isaia 40:31)

nu te teme, căci Eu sînt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sînt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare. (Isaia 41:10)

Căci Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care te iau de mîna dreaptă şi-ţi zic: ,,Nu te teme de nimic, Eu îţi vin în ajutor! (Isaia 41:13)

Cei nenorociţi şi cei lipsiţi caută apă, şi nu este; li se usucă limba de sete. Eu, Domnul, îi voi asculta; Eu, Dumnezeul lui Israel, nu -i voi părăsi. (Isaia 41:17)

Voi face să izvorască rîuri pe dealuri, şi izvoare în mijlocul văilor; voi preface pustia în iaz, şi pămîntul uscat în şivoaie de ape; (Isaia 41:18)

Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povăţui pe cărări neştiute de ei; voi preface întunerecul în lumină, înaintea lor, şi locurile strîmbe în locuri netede: iată ce voi face, şi nu -i voi părăsi. (Isaia 42:16)

Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; şi rîurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde, şi flacăra nu te va aprinde. (Isaia 43:2)

Bucuraţi-vă, ceruri! Veseleşte-te, pămîntule! Izbucniţi în strigăte de bucurie, munţilor! Căci Domnul mîngîie pe poporul Său, şi are milă de nenorociţii Lui.“ (Isaia 49:13)

Sionul zicea: ,,M’a părăsit Domnul, şi m’a uitat Domnul!“ Poate o femeie să uite copilul pe care -l alăptează, şi să n’aibă milă de rodul pîntecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuş Eu nu te voi uita cu niciun chip: (Isaia 49:14-15)

Poate o femeie să uite copilul pe care -l alăptează, şi să n’aibă milă de rodul pîntecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuş Eu nu te voi uita cu niciun chip: Iată că te-am săpat pe mînile Mele, şi zidurile tale sînt totdeauna înaintea ochilor Mei! (Isaia 49:15-16)

,,Cîteva clipe te părăsisem, dar te voi primi înapoi cu mare dragoste. (Isaia 54:7)

Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta dela tine, şi legămîntul Meu de pace nu se va clătina, zice Domnul, care are milă de tine.“ (Isaia 54:10)

Orice armă făurită împotriva ta va fi fără putere; şi pe orice limbă care se va ridica la judecată împotriva ta, o vei osîndi. Aceasta este moştenirea robilor Domnului, aşa este mîntuirea care le vine dela Mine, zice Domnul.“ (Isaia 54:17)

Nu te vor mai numi Părăsită, şi nu-ţi vor mai numi pămîntul un pustiu, ci te vor numi: ,Plăcerea Mea este în ea,` şi ţara ta o vor numi Beula: ,Măritată`; căci Domnul Îşi pune plăcerea în tine, şi ţara ta se va mărita iarăş. (Isaia 62:4)

,Căci poporul Meu a săvîrşit un îndoit păcat: M’au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, cari nu ţin apă.` (Ieremia 2:13)

Doamne, nădejdea lui Israel! Toţi ceice Te părăsesc vor fi acoperiţi de ruşine.“ -,,Ceice se abat dela Mine vor fi scrişi pe pămînt, căci părăsesc pe Domnul, izvorul de apă vie.“ (Ieremia 17:13)

Căci Eu ştiu gîndurile, pe cari le am cu privire la voi, zice Domnul, gînduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. (Ieremia 29:11)

Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna. (Plângeri 3:31)