Cea mai tînără a născut şi ea un fiu, căruia i -a pus numele Ben-Ammi: el este tatăl Amoniţilor din ziua de azi. (Geneza 19:38)

Israel l -a bătut cu ascuţişul săbiei şi i -a cucerit ţara dela Arnon pînă la Iaboc, pînă la hotarul copiilor lui Amon; căci hotarul copiilor lui Amon era întărit. (Numeri 21:24)

şi să te apropii de copiii lui Amon. Să nu faci război cu ei, şi să nu te iei la luptă cu ei; căci nu-ţi voi da nimic de stăpînit în ţara copiilor lui Amon: am dat -o în stăpînire copiilor lui Lot. (Deuteronom 2:19)

Ţara aceasta trecea deasemenea ca o ţară a lui Refaim; mai înainte locuiau în ea Refaimiţii; şi Amoniţii îi numeau Zamzumimi: (Deuteronom 2:20)

un popor mare, mult la număr şi de statură înaltă, ca Anachimii. Domnul i -a nimicit dinaintea Amoniţilor, cari i-au izgonit şi s’au aşezat în locul lor. (Deuteronom 2:21)

Broșură trezire spirituală

La o analiză mai atentă observăm că aproape nimeni nu se oprește să se întrebe care este adevăratul rost al acestei vieți limitate. Ce scop a avut Dumnezeu când a creat omul? A fost acela ca omul să trăiască doar pentru a muri și a fi uitat?

Accesează PDF online

Mergi la biblioteca de resurse

Dar de ţara copiilor lui Amon nu te-ai apropiat, de toate malurile pîrîului Iaboc, de cetăţile dela munte, şi de toate locurile pe cari te -a oprit Domnul, Dumnezeul tău, să le loveşti. (Deuteronom 2:37)

(Numai Og, împăratul Basanului, mai rămăsese din neamul Refaimiţilor. Patul lui, un pat de fer, este la Raba, cetatea copiilor lui Amon. Lungimea lui este de nouă coţi, şi lăţimea de patru coţi, după cotul unui om.) (Deuteronom 3:11)

Rubeniţilor şi Gadiţilor le-am dat o parte din Galaad pînă la pîrîul Arnon, al cărui mijloc slujeşte ca hotar, şi pînă la pîrîul Iaboc, hotarul copiilor lui Amon; (Deuteronom 3:16)

Amonitul şi Moabitul să nu intre în adunarea Domnului, nici chiar al zecilea neam, pe vecie, (Deuteronom 23:3)

Pe Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon. Stăpînirea lui se întindea dela Aroer, care este pe malul pîrîului Arnon, şi, dela mijlocul pîrîului, peste jumătate din Galaad, pînă la pîrîul Iaboc, hotarul copiilor lui Amon; (Iosua 12:2)

toate cetăţile lui Sihon, împăratul Amoriţilor, care domnea la Hesbon, pînă la hotarul copiilor lui Amon; (Iosua 13:10)

Ţinutul lor a fost Iaezerul, toate cetăţile Galaadului, jumătate din ţara copiilor lui Amon pînă la Aroer, faţă în faţă cu Raba, (Iosua 13:25)

Eglon a strîns la el pe fiii lui Amon şi pe Amaleciţi, şi a pornit. A bătut pe Israel, şi a luat cetatea Finicilor. (Judecatori 3:13)

Copiii lui Israel au făcut iarăş ce nu plăcea Domnului; au slujit Baalilor şi Astarteelor, dumnezeilor Siriei, dumnezeilor Sidonului, dumnezeilor Moabului, dumnezeilor fiilor lui Amon, şi dumnezeilor Filistenilor, şi au părăsit pe Domnul, şi nu I-au mai slujit. (Judecatori 10:6)

Domnul S’a aprins de mînie împotriva lui Israel, şi i -a vîndut în mînile Filistenilor şi în mînile fiilor lui Amon. (Judecatori 10:7)

Broșură trezire spirituală

Credem că cel mai important lucru din această viață scurtă pe care o trăim este ca fiecare să cunoaștem cu exactitate planul lui Dumnezeu cu privire la noi oamenii.

Accesează PDF online

Mergi la biblioteca de resurse

Fiii lui Amon au trecut Iordanul ca să se bată şi împotriva lui Iuda, împotriva lui Beniamin şi împotriva casei lui Efraim. Şi Israel era într’o mare strîmtorare. (Judecatori 10:9)

Domnul a zis copiilor lui Israel: ,,Nu v’am izbăvit Eu de Egipteni, de Amoriţi, de fiii lui Amon, şi de Filisteni? (Judecatori 10:11)

Fiii lui Amon s’au strîns şi au tăbărît în Galaad, şi copiii lui Israel s’au strîns şi au tăbărît la Miţpa. (Judecatori 10:17)

Poporul, şi căpeteniile Galaadului şi-au zis unul altuia: ,,Cine este omul care va începe lupta împotriva fiilor lui Amon? El va fi căpetenia tuturor locuitorilor Galaadului.“ (Judecatori 10:18)

După cîtva timp, fiii lui Amon au pornit cu război împotriva lui Israel. (Judecatori 11:4)

Şi pe cînd fiii lui Amon făceau război cu Israel, bătrînii Galaadului s’au dus să caute pe Iefta din ţara Tob. (Judecatori 11:5)

Ei au zis lui Iefta: ,,Vino de fii căpetenia noastră, şi să batem pe fiii lui Amon.“ (Judecatori 11:6)

Bătrînii Galaadului au zis lui Iefta: ,,Ne întoarcem la tine acum, ca să mergi cu noi, să baţi pe fiii lui Amon, şi să fii căpetenia noastră, căpetenia tuturor locuitorilor Galaadului.“ (Judecatori 11:8)

Iefta a răspuns bătrînilor Galaadului: ,,Dacă mă aduceţi înapoi ca să bat pe fiii lui Amon, şi dacă Domnul îi va da înaintea mea, voi fi eu oare căpetenia voastră?“ (Judecatori 11:9)

Iefta a trimes soli împăratului fiilor lui Amon, ca să -i spună: ,,Ce ai cu mine de vii împotriva mea să faci război împotriva ţării mele?“ (Judecatori 11:12)

Broșură trezire spirituală

Nasterea din nou sau primirea dreptului de cetățenie în Împărăția lui Dumnezeu este cel mai mare eveniment care poate avea loc în viața unui om.

Accesează PDF online

Mergi la biblioteca de resurse

Împăratul fiilor lui Amon a răspuns solilor lui Iefta: ,,Pentrucă Israel, cînd s’a suit din Egipt, a pus mîna pe ţara mea, dela Arnon pînă la Iaboc şi Iordan. Dă-mi -o înapoi acum de bună voie.“ (Judecatori 11:13)

Iefta a trimes iarăş soli împăratului fiilor lui Amon, (Judecatori 11:14)

ca să -i spună: ,,Aşa vorbeşte Iefta. ,Israel n’a pus mîna pe ţara Moabului, nici pe ţara fiilor lui Amon. (Judecatori 11:15)

Eu nu te-am supărat deloc, şi rău te-ai purtat cu mine, făcîndu-mi război. Domnul să judece lucrul acesta. El să fie astăzi judecător între fiii lui Israel şi fiii lui Amon.“ (Judecatori 11:27)

Împăratul fiilor lui Amon n’a ascultat cuvintele pe cari a trimes Iefta să i le spună. (Judecatori 11:28)

Duhul Domnului a venit peste Iefta. Iefta a străbătut Galaadul şi Manase; a trecut la Miţpe în Galaad; şi din Miţpe din Galaad, a pornit împotriva fiilor lui Amon. (Judecatori 11:29)

Iefta a făcut o juruinţă Domnului, şi a zis: ,,Dacă vei da în mînile mele pe fiii lui Amon, (Judecatori 11:30)

ori cine va ieşi pe porţile casei mele înaintea mea, la întoarcerea mea fericită dela fiii lui Amon, va fi închinat Domnului, şi -l voi aduce ca ardere de tot.“ (Judecatori 11:31)

Iefta a pornit împotriva fiilor lui Amon, şi Domnul i -a dat în mînile lui. (Judecatori 11:32)

Le -a pricinuit o foarte mare înfrîngere, dela Aroer pînă spre Minit, loc care cuprindea douăzeci de cetăţi, şi pînă la Abel-Cheramim. Şi fiii lui Amon au fost smeriţi înaintea copiilor lui Israel. (Judecatori 11:33)

Ea i -a zis: ,,Tată, ai făcut o juruinţă Domnului, fă-mi potrivit cu ceeace ţi -a ieşit din gură, acum cînd Domnul te -a răzbunat pe vrăjmaşii tăi, pe fiii lui Amon.“ (Judecatori 11:36)

Broșură trezire spirituală

Poate până azi nu ai avut, dealtfel ca mulți alții nici o implicare în Biserica unde ești membru și nu te-ai gândit că fiecare mădular este pus de Dumnezeu în trup ca să fie de folos celorlalte mădulare.

Accesează PDF online

Mergi la biblioteca de resurse

Bărbaţii lui Efraim s’au strîns, au pornit spre miază noapte, şi au zis lui Iefta: ,,Pentruce te-ai dus să baţi pe fiii lui Amon, fără să ne fi chemat şi pe noi să mergem cu tine? Vrem să-ţi dăm foc casei şi să te ardem împreună cu ea.“ (Judecatori 12:1)

Iefta le -a răspuns: ,,Eu şi poporul meu am avut mari certuri cu fiii lui Amon; şi cînd v’am chemat, nu m’aţi scăpat din mînile lor. (Judecatori 12:2)

Văzînd că nu-mi vii în ajutor, mi-am pus viaţa în joc, şi am pornit împotriva fiilor lui Amon. Domnul i -a dat în mînile mele. Pentruce vă suiţi dar azi împotriva mea ca să-mi faceţi război?“ (Judecatori 12:3)

Nahaş, Amonitul, a venit şi a împresurat Iabesul din Galaad. Toţi locuitorii din Iabes au zis lui Nahaş: ,,Fă… legămînt cu noi, şi-ţi vom fi supuşi.“ (1 Samuel 11:1)

Dar Nahaş, Amonitul, le -a răspuns: ,,Voi face legămînt cu voi dacă mă lăsaţi să vă scot la toţi ochiul drept, şi să arunc astfel o ocară asupra întregului Israel.“ (1 Samuel 11:2)

şi au zis Amoniţilor: ,,Mîine ne vom supune vouă, şi ne veţi face ce vă va plăcea“. (1 Samuel 11:10)

A două zi, Saul a împărţit poporul în trei cete. Au pătruns în tabăra Amoniţilor în straja dimineţei, şi i-au bătut pînă la căldura zilei. Ceice au scăpat, au fost risipiţi, şi n’au mai rămas doi laolaltă dintre ei. (1 Samuel 11:11)

Apoi, cînd aţi văzut că Nahaş, împăratul fiilor lui Amon, mergea împotriva voastră, mi-aţi zis: ,Nu!` ci un împărat să domnească peste noi“. ,,Şi totuş Domnul…, Dumnezeul vostru, era Împăratul vostru. (1 Samuel 12:12)

După ce a luat Saul domnia peste Israel, a făcut război în toate părţile cu toţi vrăjmaşii lui: cu Moab, cu copiii lui Amon, cu Edom, cu împăraţii din Ţoba, şi cu Filistenii; şi ori încotro se întorcea, era biruitor. (1 Samuel 14:47)

din Siria, din Moab, dela fiii lui Amon, dela Filisteni, dela Amalec, şi din prada dela Hadadezer, fiul lui Rehob, împăratul din Ţoba. (2 Samuel 8:12)

După aceea, împăratul fiilor lui Amon a murit, şi în locul lui a domnit fiul său Hanun. (2 Samuel 10:1)

David a zis: ,,Voi arăta bunăvoinţă lui Hanun, fiul lui Nahaş, cum a arătat şi tatăl lui faţă de mine“. Şi David a trimes pe slujitorii săi să -l mîngîie pentru moartea tatălui său. Cînd au ajuns slujitorii lui David în ţara fiilor lui Amon, (2 Samuel 10:2)

căpeteniile fiilor lui Amon au zis stăpînului lor Hanun: ,,Crezi că David îţi trimete oameni să te mîngîie, ca să cinstească pe tatăl tău? Ori ca să cunoască şi să cerceteze cetatea, ca s’o nimicească îşi trimete el slujitorii la tine?“ (2 Samuel 10:3)

Fiii lui Amon, văzînd că se făcuseră urîţi lui David, au tocmit douăzeci de mii de pedeştri dela Sirienii din Bet-Rehob şi dela Sirienii din Ţoba, o mie de oameni dela împăratul din Maaca, şi douăsprezece mii de oameni dela oamenii din Tob. (2 Samuel 10:6)

Fiii lui Amon au ieşit, şi s’au aşezat în şiruri de bătaie la intrarea porţii; Sirienii din Ţoba şi din Rehob, şi oamenii din Tob şi din Maaca, erau deoparte în cîmpie. (2 Samuel 10:8)

şi a pus subt porunca fratelui său Abişai ce mai rămăsese din popor, ca să ţină piept fiilor lui Amon. (2 Samuel 10:10)

El a zis: ,,Dacă Sirienii vor fi mai tari decît mine, să vii în ajutorul meu; şi dacă fiii lui Amon vor fi mai tari decît tine, voi veni eu să te ajut. (2 Samuel 10:11)

Şi cînd au văzut fiii lui Amon, că Sirienii o luaseră la fugă, au fugit şi ei dinaintea lui Abişai, şi au intrat în cetate. Ioab a plecat dela fiii lui Amon, şi s’a întors la Ierusalim. (2 Samuel 10:14)

Toţi împăraţii supuşi lui Hadarezer, văzîndu-se bătuţi de Israel, au făcut pace cu Israel, şi i s’au supus. Şi Sirienii n’au mai îndrăznit să ajute pe fiii lui Amon. (2 Samuel 10:19)

În anul următor, pe vremea cînd porneau împăraţii la război, David a trimes pe Ioab, cu slujitorii lui şi tot Israelul, să pustiască ţara lui Amon şi să împresoare Raba. Dar David a rămas la Ierusalim. (2 Samuel 11:1)

Pentruce dar au dispreţuit tu cuvîntul Domnului, făcînd ce este rău înaintea Lui? Ai lovit cu sabia pe Urie…, Hetitul; ai luat de nevastă pe nevastă-sa, şi pe el l-ai ucis cu sabia fiilor lui Amon. (2 Samuel 12:9)

Ioab, care împresura Raba fiilor lui Amon, a pus mîna pe cetatea împărătească, (2 Samuel 12:26)

A scos pe locuitori, şi i -a trecut prin ferestraie, prin grape de fer şi securi de fer, şi i -a pus în cuptoarele de cărămizi; aşa a făcut tuturor cetăţilor fiilor lui Amon. David s’a întors la Ierusalim cu tot poporul. (2 Samuel 12:31)

Cînd a ajuns David la Mahanaim, Şobi, fiul lui Nahaş, din Raba fiilor lui Amon, Machir, fiul lui Amiel, din Lodebar, şi Barzilai… Galaaditul, din Roghelim, (2 Samuel 17:27)

Ţelec, Amonitul. Naharai din Beerot, care ducea armele lui Ioab, fiul Ţeruiei. (2 Samuel 23:37)

Împăratul Solomon a iubit multe femei străine, afară de fata lui Faraon; Moabite, Amonite, Edomite, Sidoniene, Hetite, (1 Imparati 11:1)

Solomon s’a dus după Astartea, zeiţa Sidonienilor, şi după Milcom, urîciunea Amoniţilor. (1 Imparati 11:5)

Atunci Solomon a zidit pe muntele din faţa Ierusalimului un loc înalt pentru Chemoş, urîciunea Moabului, pentru Moloc, urîciunea fiilor lui Amon. (1 Imparati 11:7)

Şi aceasta, pentrucă M’au părăsit, şi s’au închinat înaintea Astarteei, zeiţa Sidonienilor, înaintea lui Chemoş, dumnezeul Moabului, şi înaintea lui Milcom, dumnezeul fiilor lui Amon, şi pentrucă n’au umblat în căile Mele ca să facă ce este drept înaintea Mea, şi să păzească legile şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl lui Solomon. (1 Imparati 11:33)

Roboam, fiul lui Solomon, a împărăţit peste Iuda. Avea patruzeci şi unu de ani cînd s’a făcut împărat, şi a împărăţit şaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea pe care o alesese Domnul din toate seminţiile lui Israel, ca să-Şi pună Numele în ea. Mamă-sa se chema Naama, Amonita. (1 Imparati 14:21)

Roboam a adormit cu părinţii lui, şi a fost îngropat cu părinţii lui în cetatea lui David. Mamă-sa se numea Naama, Amonita. Şi în locul lui a împărăţit fiul său Abiam. (1 Imparati 14:31)

Împăratul lui Israel a zis: ,,Ia pe Mica, du -l la Amon, mai marele cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului, (1 Imparati 22:26)

Manase a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat în grădina casei, în grădina lui Uza. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Amon. (2 Imparati 21:18)

Amon avea douăzeci şi doi de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit doi ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Meşulemet, fata lui Haruţ, din Iotba. (2 Imparati 21:19)

Slujitorii lui Amon au uneltit împotriva lui, şi au omorît pe împărat în casa lui. (2 Imparati 21:23)

Dar poporul ţării a lovit pe toţi cei ce uneltiseră împotriva împăratului Amon; şi poporul ţării a pus împărat, în locul său, pe fiul său Iosia. (2 Imparati 21:24)

Celelalte fapte ale lui Amon, şi ce a făcut el, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda? (2 Imparati 21:25)

Împăratul a pîngărit înălţimile cari erau în faţa Ierusalimului, pe partea dreaptă a muntelui Pierzării, şi pe cari le zidise Solomon, împăratul lui Israel, Astarteei, urîciunea Sidonienilor, lui Chemoş, urîciunea Moabului, şi lui Milcom, urîciunea fiilor lui Amon. (2 Imparati 23:13)

Atunci Domnul a trimes împotriva lui Ioiachim cete de Haldei, cete de Sirieni, cete de Moabiţi şi cete de Amoniţi; le -a trimes împotriva lui Iuda, ca să -l nimicească, după cuvîntul pe care -l spusese Domnul prin robii Săi proorocii. (2 Imparati 24:2)

Amon, fiul său; Iosia, fiul său. (1 Cronici 3:14)

Ţelec, Amonitul, Nahrai, din Berot, care ducea armele lui Ioab, fiul Ţeruiei. (1 Cronici 11:39)

Împăratul David le -a închinat Domnului, împreună cu argintul şi aurul pe care -l luase dela toate popoarele, dela Edom, dela Moab, dela fiii lui Amon, dela Filisteni şi dela Amalec. (1 Cronici 18:11)

După aceea, Nahaş, împăratul fiilor lui Amon, a murit, şi în locul lui a domnit fiul său. (1 Cronici 19:1)

David a zis: ,,Voi arăta bunăvoinţă lui Hanun, fiul lui Nahaş, căci tatăl lui a arătat bunăvoinţă faţă de mine.“ Şi David a trimes soli să -l mîngîie pentru moartea tatălui său. Cînd au ajuns slujitorii lui David în ţara fiilor lui Amon, la Hanun, ca să -l mîngîie, (1 Cronici 19:2)

căpeteniile fiilor lui Amon au zis lui Hanun: ,,Crezi că David îţi trimete oameni să te mîngîie, ca să cinstească pe tatăl tău? -Oare n’au venit slujitorii lui la tine ca să cunoască cetatea şi s’o nimicească, şi ca să iscodească ţara?“ (1 Cronici 19:3)

Fiii lui Amon au văzut că se făcuseră urîţi lui David, şi Hanun şi fiii lui Amon au trimes o mie de talanţi de argint să tocmească în slujba lor cară şi călăreţi dela Sirienii din Mesopotamia şi dela Sirienii din Maaca şi din Ţoba. (1 Cronici 19:6)

Au tocmit treizeci şi două de mii de cară şi pe împăratul din Maaca împreună cu poporul lui, cari au venit şi au tăbărît înaintea Medebei. Fiii lui Amon s’au strîns din cetăţile lor, şi au mers la luptă. (1 Cronici 19:7)

Fiii lui Amon au ieşit, şi s’au înşirat în linie de bătaie la intrarea cetăţii; împăraţii cari veniseră au tăbărît deosebit pe cîmp. (1 Cronici 19:9)

şi a pus supt porunca fratelui său Abişai cealaltă parte a poporului, ca să ţină piept fiilor lui Amon. (1 Cronici 19:11)

El a zis: ,,Dacă Sirienii vor fi mai tari decît mine, să-mi vii tu în ajutor; şi dacă fiii lui Amon vor fi mai tari decît tine, îţi voi veni eu în ajutor. (1 Cronici 19:12)

Şi cînd au văzut fiii lui Amon că Sirienii o luaseră la fugă, au fugit şi ei dinaintea lui Abişai, fratele lui Ioab, şi s’au întors în cetate. Şi Ioab s’a întors la Ierusalim. (1 Cronici 19:15)

Slujitorii lui Hadarezer, văzîndu-se bătuţi de Israel, au făcut pace cu David, şi i s’au supus. Şi Sirienii n’au vrut să mai ajute pe fiii lui Amon. (1 Cronici 19:19)

În anul următor, pe vremea cînd porneau împăraţii la război, Ioab a pornit, în fruntea unei puternice oştiri, să pustiască ţara fiilor lui Amon şi să împresoare Raba. Dar David a rămas la Ierusalim. Ioab a bătut Raba şi a nimicit -o. (1 Cronici 20:1)

A scos afară pe locuitori, şi i -a tăiat în bucăţi cu ferestraie, cu securi, şi cu topoare; tot aşa a făcut tuturor cetăţilor fiilor lui Amon. David s’a întors la Ierusalim cu tot poporul. (1 Cronici 20:3)

Împăratul Roboam s’a întărit în Ierusalim şi a domnit. Avea patruzeci şi unu de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit şaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea pe care o alesese Domnul din toate seminţiile lui Israel, ca să-Şi pună Numele în ea. Mamă-sa se numea Naama, Amonita. (2 Cronici 12:13)

Împăratul lui Israel a zis: ,,Luaţi pe Mica, şi duceţi -l la Amon, căpetenia cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului. (2 Cronici 18:25)

După aceea, fiii lui Moab şi fiii lui Amon, şi cu ei nişte Moaniţi, au pornit cu război împotriva lui Iosafat. (2 Cronici 20:1)

Acum, iată, fiii lui Amon, şi ai lui Moab şi cei din muntele Seir, la cari n’ai îngăduit lui Israel să intre, cînd venea din ţara Egiptului, -căci s’a abătut de la ei şi nu i -a nimicit, – (2 Cronici 20:10)

În clipa cînd au început cîntările şi laudele. Domnul a pus o pîndă împotriva fiilor lui Amon şi ai lui Moab şi împotriva celor din muntele Seir, cari veniseră împotriva lui Iuda. Şi au fost bătuţi. (2 Cronici 20:22)

Fiii lui Amon şi ai lui Moab s’au aruncat asupra locuitorilor din muntele Seir ca să -i nimicească cu desăvîrşire şi să -i prăpădească. Şi, după ce au isprăvit cu locuitorii din Seir, s’au ajutat unii pe alţii să se nimicească. (2 Cronici 20:23)

Iată pe ceice au uneltit împotriva lui: Zabad, fiul Şimeatei, o femeie Amonită, şi Iozabad, fiul Şimritei, o femeie Moabită. (2 Cronici 24:26)

Amoniţii aduceau daruri lui Ozia, şi faima lui s’a întins pănă la hotarele Egiptului, căci a ajuns foarte puternic. (2 Cronici 26:8)

A fost în război cu împăratul fiilor lui Amon, şi i -a biruit. Fiii lui Amon i-au dat în anul acela o sută de talanţi de argint, zece mii de cori de grîu, şi zece mii de orz; şi i-au plătit tot atît pe anul al doilea şi al treilea. (2 Cronici 27:5)

Manase a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat în casa lui. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Amon. (2 Cronici 33:20)

Amon avea douăzeci şi doi de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit doi ani la Ierusalim. (2 Cronici 33:21)

Şi nu s’a smerit înaintea Domnului, cum se smerise tatăl său Manase, căci Amon s’a făcut din ce în ce mai vinovat. (2 Cronici 33:23)

Dar poporul ţării a ucis pe toţi cei ce uneltiseră împotriva împăratului Amon. Şi, în locul lui, poporul ţării a pus împărat pe fiul său Iosia. (2 Cronici 33:25)

După ce s’a sfîrşit lucrul acesta, căpeteniile s’au apropiat de mine, şi au zis: ,,Poporul lui Israel, preoţii şi Leviţii nu s’au despărţit de popoarele acestor ţări, şi au făcut urîciunile lor, ale Cananiţilor, Hetiţilor, Fereziţilor, Iebusiţilor, Amoniţilor, Moabiţilor, Egiptenilor şi Amoriţilor. (Ezra 9:1)

Sanhalat, Horonitul, şi Tobia, slujitorul Amonit, cînd au auzit lucrul acesta, nu le -a plăcut deloc că venea un om să caute binele copiilor lui Israel. (Neemia 2:10)

Sanbalat, Horonitul, Tobia, slujitorul Amonit, şi Gheşem, Arabul, fiind înştiinţaţi, şi-au bătut joc de noi şi ne-au dispreţuit. Ei au zis: ,,Ce faceţi voi acolo? Vă răsculaţi împotriva împăratului?“ (Neemia 2:19)

Tobia, Amonitul, era lîngă el, şi a zis: ,,Să zidească numai! Dacă se va sui o vulpe, le va dărîma zidul lor de piatră.“ (Neemia 4:3)

Dar Sanbalat, Tobia, Arabii, Amoniţii şi Asdodiţii, s’au supărat foarte tare cînd au auzit că dregerea zidurilor înainta şi că spărturile începeau să se astupe. (Neemia 4:7)

fiii lui Şefatia, fiii lui Hatil, fiii lui Pocheret-Haţebaim, fiii lui Amon. (Neemia 7:59)

În vremea aceea, s’a cetit în faţa poporului în cartea lui Moise, şi s’a găsit scris că Amonitul şi Moabitul nu trebuiau să intre niciodată în adunarea lui Dumnezeu, (Neemia 13:1)

Tot pe vremea aceea, am văzut pe nişte Iudei, cari îşi luaseră neveste Asdodiene, Amonite şi Moabite. (Neemia 13:23)

Ghebal, Amon, Amalec, Filistenii cu locuitorii Tirului. (Psalmi 83:7)

Solomon avea o vie la Baal-Hamon; a închiriat -o unor păzitori; şi fiecare trebuia să aducă pentru rodul ei o mie de sicli de argint. (Cantarea Cantarilor 8:11)

ci vor sbura pe umărul Filistenilor la apus, şi vor jăfui împreună pe fiii Răsăritului. Edom şi Moab vor fi prada mînilor lor, şi fiii lui Amon le vor fi supuşi. (Isaia 11:14)

Cuvîntul Domnului i -a vorbit pe vremea lui Iosia, fiul Amon, împăratul lui Iuda, în al treisprezecelea an al domniei lui, (Ieremia 1:2)

pe Egipteni, pe Iudei, pe Edomiţi, pe Amoniţi, pe Moabiţi, pe toţi cei ce îşi rad colţurile bărbii, pe cei ce locuiesc în pustie; căci toate neamurile sînt netăiate împrejur, şi toată casa lui Israel are inima netăiată împrejur.“ (Ieremia 9:26)

,,De la al treisprezecelea an al lui Iosia, fiul lui Amon, împăratul lui Iuda, sînt douăzeci şi trei de ani de cînd mi -a vorbit Cuvîntul Domnului; v’am vorbit de dimineaţă, şi n’aţi ascultat. (Ieremia 25:3)

Edomului, Moabului, şi copiilor lui Amon; (Ieremia 25:21)

Trimete-le împăratului Edomului, împăratului Moabului, împăratului copiilor lui Amon, împăratului Tirului şi împăratului Sidonului, prin trimeşii cari au venit la Ierusalim la Zedechia, împăratul lui Iuda. (Ieremia 27:3)

Toţi Iudeii cari erau în ţara Moabului, la Amoniţi, în ţara Edomului, şi în toate ţările, au auzit că împăratul Babilonului lăsase o rămăşiţă în Iuda, şi că le dăduse ca dregător pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan. (Ieremia 40:11)

şi i-au zis: ,,Ştiţi că Baalis, împăratul Amoniţilor, a însărcinat pe Ismael, fiul lui Netania, să te omoare?“ Dar Ghedalia, fiul lui Ahicam, nu i -a crezut. (Ieremia 40:14)

Ismael a luat prinşi de război pe toi ceice mai rămăseseră la Miţpa din popor, pe fiicele împăratului şi pe toţi aceia din popor, cari locuiau acolo, şi pe cari -i încredinţase Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, lui Ghedalia, fiul lui Ahicam; Ismael fiul lui Netania, i -a luat prinşi de război, şi a plecat ca să treacă la Amoniţi. (Ieremia 41:10)

Dar Ismael, fiul lui Netania, a scăpat de Iohanan cu opt oameni, şi s’a dus la Amoniţi. (Ieremia 41:15)

Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, zice: ,Iată, voi pedepsi pe Amon din No, pe Faraon şi Egiptul, pe dumnezeii şi împăraţii lui, pe Faraon şi pe cei ce se încred în el. (Ieremia 46:25)

Asupra copiiilor lui Amon. Aşa vorbeşte Domnul: ,,N’are Israel fii? Şi n’are moştenitori? Atunci pentruce stăpîneşte Malcom Gadul, şi locuieşte poporul lui în cetăţile lui? (Ieremia 49:1)

De aceea, iată că vin zile, zice Domnul, cînd voi face să răsune strigătul de război împotriva Rabei copiilor lui Amon. Ea va ajunge un morman de dărîmături, şi satele sale vor fi arse de foc. Atunci Israel va izgoni, pe cei ce -l izgoniseră, zice Domnul.“ (Ieremia 49:2)

Dar după aceea, voi aduce înapoi pe prinşii de război ai copiilor lui Amon, zice Domnul.“ (Ieremia 49:6)

Să faci unul din aceste drumuri aşa ca sabia că vină la Raba, cetatea copiilor lui Amon, şi pe celalt, aşa ca sabia să vină în Iuda, la Ierusalim, cetatea întărită. (Ezechiel 21:20)

,,Şi tu, fiul omului, prooroceşte, şi spune: ,,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu, despre copiii lui Amon şi despre ocara lor. Spune: ,,Sabia, da, sabia este scoasă pentru măcel; este lustruită pentru nimicire, ca să lucească! (Ezechiel 21:28)

,,Fiul omului, întoarce-ţi faţa spre copiii lui Amon, şi prooroceşte împotriva lor! (Ezechiel 25:2)

Spune copiilor lui Amon: ,,Ascultaţi Cuvîntul Domnului, Dumnezeu! Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ,Pentrucă ai zis: ,,Ha! Ha!“ sfîntului Meu Locaş, cînd era pîngărit, ţării lui Israel, cînd era pustiită, şi casei lui Iuda, cînd se ducea în robie, (Ezechiel 25:3)

Voi face din Raba un ocol de cămile, şi din ţara copiilor lui Amon o stînă de oi, ca să ştiţi că Eu sînt Domnul! (Ezechiel 25:5)

îl deschid şi -l dau în stăpînire fiilor Răsăritului împreună cu ţara Amoniţilor, ca să nu mai fie pomeniţi printre neamuri copiii lui Amon. (Ezechiel 25:10)

Tot acolo va mai fi şi o cetate numită Hamona (Mulţime). Aşa vor curăţi ţara.“ (Ezechiel 39:16)

Va intra şi în ţara cea minunată, şi zeci de mii vor cădea. Dar Edomul, Moabul, şi fruntaşii copiilor lui Amon vor scăpa din mîna lui. (Daniel 11:41)

Aşa vorbeşte Domnul: ,,Pentru trei nelegiuiri ale copiilor lui Amon, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărîrea, pentrucă au spintecat pîntecele femeilor însărcinate ale Galaadului, ca să-şi mărească ţinutul: (Amos 1:13)

Eşti tu mai bună decît No-Amon, cetatea care şedea între rîuri, înconjurată de ape, avînd ca zid de apărare marea, ca ziduri marea? (Naum 3:8)

Cuvîntul Domnului, care fost spus lui Ţefania, fiul lui Cuşi, fiul lui Ghedalia, fiul lui Amaria, fiul lui Ezechia, pe vremea lui Iosia, fiul lui Amon, împăratul lui Iuda. (Tefania 1:1)

,,Am auzit ocările Moabului şi batjocurile copiilor lui Amon, cînd defăimau pe poporul Meu, şi se ridicau cu trufie împotriva hotarelor lor. (Tefania 2:8)

De aceea, pe viaţa Mea, zice Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, că Moabul va fi ca Sodoma, şi copiii lui Amon ca Gomora: un loc acoperit cu mărăcini, o groapă de sare, un pustiu vecinic; rămăşiţa poporului Meu îi va jăfui, rămăşiţa neamului Meu îi va stăpîni. (Tefania 2:9)

Ezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amon; Amon a născut pe Iosia; (Matei 1:10)