Noul Testament

Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvîrşită. (Romani 12:2)

Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească. În cinste, fiecare să dea întîietate altuia. (Romani 12:10)

Aveţi aceleaşi simţiminte unii faţă de alţii. Nu umblaţi după lucrurile înalte, ci rămîneţi la cele smerite. Să nu vă socotiţi singuri înţelepţi. (Romani 12:16)

Dacă este cu putinţă, întrucît atîrnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii. (Romani 12:18)

Dumnezeul răbdării şi al mîngîierii să vă facă să aveţi aceleaşi simţiminte, unii faţă de alţii, după pilda lui Hristos Isus; (Romani 15:5)

Deci, fie că mîncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu. (1 Corinteni 10:31)

Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mîndrie, (1 Corinteni 13:4)

nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mînie, nu se gîndeşte la rău, (1 Corinteni 13:5)

nu se bucură de neleguire, ci se bucură de adevăr, (1 Corinteni 13:6)

acopere totul, crede totul, nădăjduieşte totul, sufere totul. (1 Corinteni 13:7)

Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, (Galateni 5:22)

blîndeţa, înfrînarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege. (Galateni 5:23)

Aşa dar, cît avem prilej, să facem bine la toţi, şi mai ales fraţilor în credinţă. (Galateni 6:10)

cu toată smerenia şi blîndeţa, cu îndelungă răbdare; îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste, (Efeseni 4:2)

şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului, prin legătura păcii. (Efeseni 4:3)

şi să vă înoiţi în duhul minţii voastre, (Efeseni 4:23)

şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul. (Efeseni 4:24)

Orice amărăciune, orice iuţime, orice mînie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru. (Efeseni 4:31)

Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v’a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos. (Efeseni 4:32)

Urmaţi dar pilda lui Dumnezeu ca nişte copii prea iubiţi. (Efeseni 5:1)

Trăiţi în dragoste, dupăcum şi Hristos ne -a iubit, şi S’a dat pe Sine pentru noi ,,ca un prinos şi ca o jertfă de bun miros“, lui Dumnezeu. (Efeseni 5:2)

Odinioară eraţi întunerec; dar acum sînteţi lumină în Domnul. Umblaţi deci ca nişte copii ai luminii. (Efeseni 5:8)

Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire şi în adevăr. (Efeseni 5:9)

Cercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului, (Efeseni 5:10)

şi nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunerecului, ba încă mai de grabă osîndiţi-le. (Efeseni 5:11)

Căci e ruşine numai să spunem ce fac ei în ascuns. (Efeseni 5:12)

Dar toate aceste lucruri, cînd sînt osîndite de lumină, sînt date la iveală; pentrucă ceiace scoate totul la iveală, este lumina. (Efeseni 5:13)

De aceea zice: ,,Deşteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morţi, şi Hristos te va lumina.“ (Efeseni 5:14)

Luaţi seama deci să umblaţi cu băgare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi. (Efeseni 5:15)

Răscumpăraţi vremea, căci zilele sînt rele. (Efeseni 5:16)

De aceea nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului. (Efeseni 5:17)

Mulţămiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos. (Efeseni 5:20)

Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai pe sus de el însuş. (Filipeni 2:3)

Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora. (Filipeni 2:4)

Să aveţi în voi gîndul acesta, care era şi în Hristos Isus: El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuş n’a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S’a desbrăcat pe sine însuş şi a luat un chip de rob, făcîndu-Se asemenea oamenilor La înfăţişare a fost găsit ca un om, S’a smerit şi S’a făcut ascultător pînă la moarte, şi încă moarte de cruce. Deaceea şi Dumnezeu L -a înălţat nespus de mult, şi I -a dat Numele, care este mai pe sus de orice nume;. (Filipeni 2:5-9)

Faceţi toate lucrurile fără cîrtiri şi fără şovăieli, (Filipeni 2:14)

ca să fiţi fără prihană şi curaţi, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos şi stricat, în care străluciţi ca nişte lumini în lume, (Filipeni 2:15)

ţinînd sus Cuvîntul vieţii; aşa ca, în ziua lui Hristos, să mă pot lăuda că n’am alergat, nici nu m’am ostenit în zădar. (Filipeni 2:16)

Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăş zic: Bucuraţi-vă! (Filipeni 4:4)

Blîndeţa voastră să fie cunoscută de toţi oamenii. Domnul este aproape. (Filipeni 4:5)

Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţămiri. (Filipeni 4:6)

Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gîndurile în Hristos Isus. (Filipeni 4:7)

Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească. (Filipeni 4:8)

Gîndiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pămînt. (Coloseni 3:2)

Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blîndeţă, cu îndelungă răbdare. (Coloseni 3:12)

Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi, dacă unul are pricină să se plîngă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v’a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi. (Coloseni 3:13)

Dar mai pe sus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvîrşirii. (Coloseni 3:14)

Pacea lui Hristos, la care aţi fost chemaţi, ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpînească în inimile voastre, şi fiţi recunoscători. (Coloseni 3:15)

Şi orice faceţi, cu cuvîntul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus, şi mulţămiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl. (Coloseni 3:17)

Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, (Coloseni 3:23)

Să căutaţi să trăiţi liniştiţi, să vă vedeţi de treburi, şi să lucraţi cu mînile voastre, cum v’am sfătuit. (1 Tesaloniceni 4:11)

Bucuraţi-vă întotdeauna. (1 Tesaloniceni 5:16)

Rugaţi-vă neîncetat. (1 Tesaloniceni 5:17)

Mulţămiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi. (1 Tesaloniceni 5:18)

Mulţămiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi. (1 Tesaloniceni 5:18)

Nu stingeţi Duhul. (1 Tesaloniceni 5:19)

Nu dispreţuiţi proorociile. (1 Tesaloniceni 5:20)

Ci cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun. (1 Tesaloniceni 5:21)

Feriţi-vă de orice se pare rău. (1 Tesaloniceni 5:22)

Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea; ci fii o pildă pentru credincioşi: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credinţă, în curăţie. (1 Timotei 4:12)

Negreşit, evlavia însoţită de mulţămire este un mare cîştig. (1 Timotei 6:6)

Căci noi n’am adus nimic în lume, şi nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea. (1 Timotei 6:7)

Caută să te înfăţişezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n’are de ce să -i fie ruşine, şi care împarte drept Cuvîntul adevărului. (2 Timotei 2:15)

Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţămiţi-vă cu ce aveţi, căci El însuş a zis: ,,Nicidecum n’am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.“ (Evrei 13:5)

Aşa că putem zice plini de încredere: ,,Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme: ce mi-ar putea face omul?“ (Evrei 13:6)

Ştiţi bine lucrul acesta, prea iubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mînie; (Iacov 1:19)

căci mînia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu. (Iacov 1:20)

Înţelepciunea care vine de sus, este, întîi, curată, apoi pacinică, blîndă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roduri bune, fără părtinire, nefăţarnică. (Iacov 3:17)

Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: ,,Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar dă har celor smeriţi.“ (Iacov 4:6)

Smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa. (Iacov 4:10)

Încolo, toţi să fiţi cu aceleaşi gînduri, simţind cu alţii, iubind ca fraţii, miloşi , smeriţi. (1 Petru 3:8)

Nu întoarceţi rău pentru rău, nici ocară pentru ocară; dimpotrivă, binecuvîntaţi, căci la aceasta aţi fost chemaţi: să moşteniţi binecuvîntarea. (1 Petru 3:9)

Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn.” Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blîndeţă şi teamă, (1 Petru 3:15)

Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrîni. Şi toţi în legăturile voastre, să fiţi împodobiţi cu smerenie. Căci, Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar celor smeriţi le dă har.” (1 Petru 5:5)

Smeriţi-vă dar supt mîna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe. (1 Petru 5:6)

Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul. (1 Ioan 3:18)

Prea iubiţilor, să ne iubim unii pe alţii; căci dragostea este dela Dumnezeu. Şi oricine iubeşte, este născut din Dumnezeu, şi cunoaşte pe Dumnezeu. (1 Ioan 4:7)

Cine nu iubeşte, n’a cunoscut pe Dumnezeu; pentrucă Dumnezeu este dragoste. (1 Ioan 4:8)

Şi dragostea stă în vieţuirea după poruncile Lui. Aceasta este porunca în care trebuie să umblaţi, după cum aţi auzit dela început. (2 Ioan 1:6)

Vechiul Testament

Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi, şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori! (Psalmi 1:1)

Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului, şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui! (Psalmi 1:2)

(Un psalm al lui David.) Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel sfînt? (Psalmi 15:1)

-Cel ce umblă în neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu, şi spune adevărul din inimă. (Psalmi 15:2)

Primeşte cu bunăvoinţă cuvintele gurii mele, şi cugetele inimii mele, Doamne, Stînca mea şi Izbăvitorul meu! (Psalmi 19:14)

Primeşte cu bunăvoinţă cuvintele gurii mele, şi cugetele inimii mele, Doamne, Stînca mea şi Izbăvitorul meu! (Psalmi 19:14)

Încredinţează-ţi soarta în mîna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra, (Psalmi 37:5)

Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic! (Psalmi 51:10)

Carnea şi inima pot să mi se prăpădească: fiindcă Dumnezeu va fi pururea stînca inimii mele şi partea mea de moştenire. (Psalmi 73:26)

Strîng Cuvîntul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta! (Psalmi 119:11)

Cuvîntul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea. (Psalmi 119:105)

Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! (Proverbe 3:5)

Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările. (Proverbe 3:6)

Păzeşte-ţi inima mai mult de cît orice, căci din ea ies izvoarele vieţii. (Proverbe 4:23)

Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. – (Proverbe 10:12)

Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (Proverbe 11:2)

Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. – (Proverbe 12:15)

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. – (Proverbe 14:12)

Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia. (Proverbe 15:1)

O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. – (Proverbe 15:13)

Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. – (Proverbe 16:2)

Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. – (Proverbe 16:3)

Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. – (Proverbe 16:5)

Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. – (Proverbe 16:18)

Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. – (Proverbe 16:19)

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. – (Proverbe 17:22)

Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. – (Proverbe 18:12)

Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. – (Proverbe 21:2)

Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. – (Proverbe 22:4)

Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri. (Proverbe 25:28)

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. – (Proverbe 27:19)

Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de supt ceruri îşi are ceasul lui. (Ecclesiast 3:1)

Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gîndul veciniciei, măcarcă omul nu poate cuprinde, dela început pînă la sfîrşit, lucrarea pe care a făcut -o Dumnezeu. (Ecclesiast 3:11)

Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor. (Ecclesiast 7:9)

dar ceice se încred în Domnul îşi înoiesc puterea, ei sboară ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc.“ (Isaia 40:31)

,Căci gîndurile Mele nu sînt gîndurile voastre, şi căile voastre nu sînt căile Mele, zice Domnul. (Isaia 55:8)

,Ci cît sînt de sus cerurile faţă de pămînt, atît sînt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gîndurile Mele faţă de gîndurile voastre. (Isaia 55:9)

,,Inima este nespus de înşelătoare şi de desnădăjduit de rea; cine poate s’o cunoască? (Ieremia 17:9)

Căci Eu ştiu gîndurile, pe cari le am cu privire la voi, zice Domnul, gînduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. (Ieremia 29:11)

Vă voi da o inimă nouă, şi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră, şi vă voi da o inimă de carne. (Ezechiel 36:26)

Voi pune Duhul Meu în voi, şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele şi să păziţi şi să împliniţi legile Mele. (Ezechiel 36:27)

Căci bunătate voiesc, nu jertfe, şi cunoştinţă de Dumnezeu mai mult decît arderi de tot! (Osea 6:6)

,,Ţi s’a arătat, omule, ce este bine, şi ce alta cere Domnul dela tine, decît să faci deptate, să iubeşti mila, şi să umbli smerit cu Dumezeul tău?“ (Mica 6:8)

,,Aşa a vorbit Domnul oştirilor: …Faceţi cu adevărat dreptate, şi purtaţi-vă cu bunătate şi îndurare unul faţă de altul. (Zaharia 7:9)

Nu asupriţi pe văduvă şi pe orfan, nici pe străin şi pe sărac, şi niciunul să nu gîndească rău în inima lui împotriva fratelui său.“… (Zaharia 7:10)

Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor, şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvîntare. (Maleahi 3:10)