Noul Testament

Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. (Matei 1:1)

Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi fraţii lui; (Matei 1:2)

Deci, dela Avraam pînă la David, sînt patrusprezece neamuri de toate; dela David pînă la strămutarea în Babilon sînt patrusprezece neamuri; şi dela strămutarea în Babilon pînă la Hristos, sînt patrusprezece neamuri. (Matei 1:17)

Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: ,Avem ca tată pe Avraam!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. (Matei 3:9)

Dar vă spun că vor veni mulţi dela răsărit şi dela apus, şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor. (Matei 8:11)

,Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov?` Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi ci al celor vii.“ (Matei 22:32)

În ce priveşte învierea morţilor, oare n’aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre ,Rug`, ce i -a spus Dumnezeu, cînd a zis: ,Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov?` (Marcu 12:26)

Broșură trezire spirituală

La o analiză mai atentă observăm că aproape nimeni nu se oprește să se întrebe care este adevăratul rost al acestei vieți limitate. Ce scop a avut Dumnezeu când a creat omul? A fost acela ca omul să trăiască doar pentru a muri și a fi uitat?

Accesează PDF online

Mergi la biblioteca de resurse

cum făgăduise părinţilor noştri, -faţă de Avraam şi sămînţa lui în veac.“ (Luca 1:55)

potrivit jurămîntului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam, (Luca 1:73)

Faceţi dar roduri vrednice de pocăinţa voastră, şi nu vă apucaţi să ziceţi în voi înşivă: ,Avem pe Avraam ca tată!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. (Luca 3:8)

fiul lui Iacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor, (Luca 3:34)

Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam, şi pe care Satana o ţinea legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie deslegată de legătura aceasta în ziua Sabatului?“ (Luca 13:16)

Va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor, cînd veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov, şi pe toţi proorocii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi scoşi afară. (Luca 13:28)

Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat. (Luca 16:22)

Pe cînd era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi -a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sînul lui, (Luca 16:23)

şi a strigat: ,Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine, şi trimete pe Lazăr să-şi moaie vîrful degetului în apă, şi să-mi răcorească limba; căci grozav sînt chinuit în văpaia aceasta.` (Luca 16:24)

,Fiule`, i -a răspuns Avraam, ,adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi -a luat pe cele rele; acum aici, el este mîngîiat, iar tu eşti chinuit. (Luca 16:25)

Bogatul a zis: ,Rogu-te dar, părinte Avraame, să trimeţi pe Lazăr în casa tatălui meu; (Luca 16:27)

Avraam a răspuns: ,Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei.` (Luca 16:29)

,Nu, părinte Avraame`, a zis el; ,ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.` (Luca 16:30)

Şi Avraam i -a răspuns: ,Dacă nu ascultă pe Moise şi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.“ (Luca 16:31)

Isus i -a zis: ,,Astăzi a intrat mîntuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam. (Luca 19:9)

Dar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre ,Rug`, cînd numeşte pe Domnul: ,Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.` (Luca 20:37)

Ei I-au răspuns: ,,Noi sîntem sămînţa lui Avraam, şi n’am fost niciodată robii nimănui; cum zici Tu: ,Veţi fi slobozi!“ (Ioan 8:33)

Ştiu că sînteţi sămînţa lui Avraam; dar căutaţi să Mă omorîţi, pentrucă nu pătrunde în voi cuvîntul Meu. (Ioan 8:37)

,,Tatăl nostru“, I-au răspuns ei, ,,este Avraam“. Isus le -a zis: ,,Dacă aţi fi copii ai lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam. (Ioan 8:39)

Dar acum căutaţi să Mă omorîţi, pe Mine, un om, care v’am spus adevărul, pe care l-am auzit dela Dumnezeu. Aşa ceva Avraam n’a făcut. (Ioan 8:40)

,,Acum“, I-au zis Iudeii, ,,vedem bine că ai drac; Avraam a murit, proorocii de asemenea au murit, şi tu zici: ,Dacă păzeşte cineva cuvîntul Meu, în veac nu va gusta moartea.` (Ioan 8:52)

Doar n’ai fi Tu mai mare decît părintele nostru Avraam, care a murit? Şi decît proorocii, cari de asemenea au murit? Cine te crezi Tu că eşti?“ (Ioan 8:53)

Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea: a văzut -o şi s’a bucurat.“ (Ioan 8:56)

,,N’ai nici cincizeci ce ani“, I-au zis Iudeii, ,,şi ai văzut pe Avraam!“ (Ioan 8:57)

Isus le -a zis: ,,Adevărat, adevărat, vă spun că, mai înainte ca să se nască Avraam, sînt Eu.“ (Ioan 8:58)

Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, Dumnezeul părinţilor noştri, a proslăvit pe Robul Său Isus, pe care voi L-aţi dat în mîna lui Pilat; şi v’aţi lepădat de El înaintea lui, măcar că el era de părere să -I dea drumul. (Faptele Apostolilor 3:13)

Voi sînteţi fiii proorocilor şi ai legămîntului, pe care l -a făcut Dumnezeu cu părinţii noştri, cînd a zis lui Avraam: ,,Toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînţa ta.“ (Faptele Apostolilor 3:25)

Ştefan a răspuns: ,,Fraţilor şi părinţilor, ascultaţi! Dumnezeul slavei S’a arătat părintelui nostru Avraam, cînd era în Mesopotamia, înainte ca să se aşeze în Haran. (Faptele Apostolilor 7:2)

Apoi i -a dat legămîntul tăierii împrejur; şi astfel Avraam, cînd a născut pe Isaac, l -a tăiat împrejur în ziua a opta; Isaac a născut şi a tăiat împrejur pe Iacov, şi Iacov pe cei doisprezece patriarhi. (Faptele Apostolilor 7:8)

Şi au fost strămutaţi la Sihem, şi puşi în mormîntul, pe care îl cumpărase Avraam cu o sumă de bani dela fiii lui Emor, în Sihem. (Faptele Apostolilor 7:16)

Se apropia vremea cînd trebuia să se împlinească făgăduinţa, pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a crescut şi s’a înmulţit în Egipt, (Faptele Apostolilor 7:17)

care i -a zis: ,Eu sînt Dumnezeul părinţilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov.` Şi Moise, tremurînd, n’a îndrăznit să se uite. (Faptele Apostolilor 7:32)

Fraţilor, fii ai neamului lui Avraam, şi ceice vă temeţi de Dumnezeu, vouă v’a fost trimes Cuvîntul acestei mîntuiri. (Faptele Apostolilor 13:26)

Ce vom zice dar că a căpătat, prin puterea lui, strămoşul nostru Avraam? (Romani 4:1)

Dacă Avraam a fost socotit neprihănit prin fapte, are cu ce să se laude, dar nu înaintea lui Dumnezeu. (Romani 4:2)

Căci ce zice Scriptura? ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi aceasta i s’a socotit ca neprihănire.“ (Romani 4:3)

Fericirea aceasta este numai pentru cei tăiaţi împrejur sau şi pentru cei netăiaţi împrejur? Căci zicem că lui Avraam credinţa ,,i -a fost socotită ca neprihănire.“ (Romani 4:9)

şi pentru ca să fie şi tatăl celor tăiaţi împrejur, adică al acelora cari, nu numai că sînt tăiaţi împrejur, dar şi calcă pe urmele credinţei aceleia, pe care o avea tatăl nostru Avraam, cînd nu era tăiat împrejur. (Romani 4:12)

Broșură trezire spirituală

Credem că cel mai important lucru din această viață scurtă pe care o trăim este ca fiecare să cunoaștem cu exactitate planul lui Dumnezeu cu privire la noi oamenii.

Accesează PDF online

Mergi la biblioteca de resurse

În adevăr, făgăduinţa făcută lui Avraam sau seminţei lui, că va moşteni lumea, n’a fost făcută pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihăniri, care se capătă prin credinţă. (Romani 4:13)

Deaceea moştenitori sînt ceice se fac prin credinţă, pentruca să fie prin har, şi pentruca făgăduinţa să fie chezăşuită pentru toată sămînţa lui Avraam: nu numai pentru sămînţa aceea care este supt Lege, ci şi pentru sămînţa aceea care are credinţa lui Avraam, tatăl nostru al tuturor, (Romani 4:16)

şi, măcar că sînt sămînţa lui Avraam, nu toţi sînt copiii lui Avraam; ci este scris: ,,În Isaac vei avea o sămînţă, care-ţi va purta numele.“ (Romani 9:7)

Întreb dar: ,A lepădat Dumnezeu pe poporul Său?` Nicidecum! Căci şi eu sînt Israelit, din sămînţa lui Avraam, din seminţia lui Beniamin. (Romani 11:1)

Sînt ei Evrei? Şi eu sînt! -Sînt ei Israeliţi? Şi eu sînt! -Sînt ei sămînţă a lui Avraam? Şi eu sînt! – (2 Corinteni 11:22)

Tot aşa şi ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi credinţa aceasta i -a fost socotită ca neprihănire.“ (Galateni 3:6)

Înţelegeţi şi voi dar, că fii ai lui Avraam sînt cei ce au credinţă. (Galateni 3:7)

Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe Neamuri, prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: ,,Toate neamurile vor fi binecuvîntate în tine.“ (Galateni 3:8)

Aşa că cei ce se bizuiesc pe credinţă, sînt binecuvîntaţi împreună cu Avraam cel credincios. (Galateni 3:9)

pentruca binecuvîntarea vestită lui Avraam să vină peste Neamuri, în Hristos Isus, aşa ca, prin credinţă, noi să primim Duhul făgăduit. (Galateni 3:14)

Acum, făgăduinţele au fost făcute ,,lui Avraam şi seminţei lui“. Nu zice: ,,Şi seminţelor“ (ca şi cum ar fi vorba de mai multe), ci ca şi cum ar fi vorba numai de una: ,,Şi seminţei tale“, adică Hristos. (Galateni 3:16)

Căci dacă moştenirea ar veni din Lege, nu mai vine din făgăduinţă; şi Dumnezeu printr’o făgăduinţă a dat -o lui Avraam. (Galateni 3:18)

Şi dacă sînteţi ai lui Hristos, sînteţi ,,sămînţa“ lui Avraam, moştenitori prin făgăduinţă. (Galateni 3:29)

Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul din roabă, şi unul din femeia slobodă. (Galateni 4:22)

Căci negreşit, nu în ajutorul îngerilor vine El, ci în ajutorul seminţei lui Avraam. (Evrei 2:16)

Dumnezeu, cînd a dat lui Avraam făgăduinţa, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare decît El, s’a jurat pe Sine însuş, (Evrei 6:13)

În adevăr, Melhisedec acesta, împăratul Salemului, preot al Dumnezeului Prea Înalt, -care a întîmpinat pe Avraam cînd acesta se întorcea dela măcelul împăraţilor, care l -a binecuvîntat, (Evrei 7:1)

care a primit dela Avraam zeciuială din tot, -care, după însemnarea numelui său, este întîi, ,,Împărat al neprihănirii“, apoi şi ,,Împărat al Salemului“, adică ,,Împărat al păcii“; (Evrei 7:2)

Vedeţi bine dar cît de mare a fost el, dacă pînă şi patriarhul Avraam i -a dat zeciuială din prada de război! (Evrei 7:4)

Aceia dintre fiii lui Levi, cari îndeplinesc slujba de preoţi, după Lege, au poruncă să ia zeciuială dela norod, adică dela fraţii lor, cu toate că şi ei se coboară din Avraam. (Evrei 7:5)

Iar el, care nu se cobora din familia lor, a luat zeciuială dela Avraam, şi a binecuvîntat pe cel ce avea făgăduinţele. (Evrei 7:6)

Mai mult, însuş Levi, care ia zeciuială, a plătit zeciuiala, ca să zicem aşa, prin Avraam; (Evrei 7:9)

căci era încă în coapsele strămoşului său, cînd a întîmpinat Melhisedec pe Avraam. (Evrei 7:10)

Prin credinţă Avraam, cînd a fost chemat să plece într’un loc, pe care avea să -L ia ca moştenire, a ascultat, şi a plecat fără să ştie unde se duce. (Evrei 11:8)

Prin credinţă a adus Avraam jertfă pe Isaac, cînd a fost pus la încercare: el, care primise făgăduinţele cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu! (Evrei 11:17)

Avraam, părintele nostru, n’a fost el socotit neprihănit prin fapte, cînd a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar? (Iacob 2:21)

Astfel s’a împlinit Scriptura care zice: ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi i s’a socotit ca neprihănire“; şi el a fost numit ,,prietenul lui Dumnezeu.“ (Iacob 2:23)

ca Sara, care asculta pe Avraam, şi-l numea domnul ei”. Fiicele ei v-aţi făcut voi, dacă faceţi binele fără să vă temeţi de ceva. (1 Petru 3:6)

Vechiul Testament

La vîrsta de şaptezeci de ani, Terah a născut pe Avram, pe Nahor şi pe Haran. (Geneza 11:26)

Iată spiţa neamului lui Terah. Terah a născut pe Avram, pe Nahor şi pe Haran. -Haran a născut pe Lot. (Geneza 11:27)

Avram şi Nahor şi-au luat neveste. Numele nevestei lui Avram era Sarai, şi numele nevestei lui Nahor era Milca, fiica lui Haran, tatăl Milcăi şi Iscăi. (Geneza 11:29)

Terah a luat pe fiul său Avram, şi pe Lot, fiul lui Haran, fiul fiului său, şi pe Sarai, noru-sa, nevasta fiului său Avram. Au ieşit împreună din Ur din Haldea, ca să meargă în ţara Canaan. Au venit pînăla Haran, şi s’au aşezat acolo. (Geneza 11:31)

Domnul zisese lui Avram: ,,Ieşi din ţara ta, din rudenia ta, şi din casa tatălui tău, şi vino în ţara pe care ţi -o voi arăta. (Geneza 12:1)

Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, şi a plecat şi Lot împreună cu el. Avram avea şaptezeci şi cinci de ani, cînd a ieşit din Haran. (Geneza 12:4)

Avram a luat pe Sarai, nevastă-sa, şi pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile, pe cari le strînseseră şi cu toate slugile pe cari le cîştigaseră în Haran. Au plecat în ţara Canaan, şi au ajuns în ţara Canaan. (Geneza 12:5)

Avram a străbătut ţara pînă la locul numit Sihem, pînă la stejarul lui More. Cananiţii erau atunci în ţară. (Geneza 12:6)

Domnul S’a arătat lui Avram, şi i -a zis: ,,Toată ţara aceasta o voi da seminţei tale.“ Şi Avram a zidit acolo un altar Domnului, care i Se arătase. (Geneza 12:7)

Avram şi -a urmat drumul, înaintînd mereu spre meazăzi. (Geneza 12:9)

A venit însă o foamete în ţară; şi Avram s’a pogorît în Egipt, ca să locuiască pentru cîtăva vreme acolo; căci era mare foamete în ţară. (Geneza 12:10)

Cînd a ajuns Avram în Egipt, Egiptenii au văzut că nevasta lui era foarte frumoasă. (Geneza 12:14)

Pe Avram l -a primit bine din pricina ei; şi Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi şi roabe, măgăriţe şi cămile. (Geneza 12:16)

Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe Faraon şi casa lui, din pricina nevestei lui Avram Sarai. (Geneza 12:17)

Atunci Faraon a chemat pe Avram, şi i -a zis: ,,Ce mi-ai făcut? Pentruce nu mi-ai spus că este nevastă-ta? (Geneza 12:18)

Avram s’a suit din Egipt în ţara dela meazăzi, el, nevastă-sa, şi tot ce avea, împreună cu Lot. (Geneza 13:1)

Avram era foarte bogat în vite, în argint, şi în aur. (Geneza 13:2)

în locul unde era altarul, pe care -l făcuse mai înainte. Şi acolo, Avram a chemat Numele Domnului. (Geneza 13:4)

Lot, care călătorea împreună cu Avram, avea şi el oi, boi şi corturi. (Geneza 13:5)

Broșură trezire spirituală

Nasterea din nou sau primirea dreptului de cetățenie în Împărăția lui Dumnezeu este cel mai mare eveniment care poate avea loc în viața unui om.

Accesează PDF online

Mergi la biblioteca de resurse

S’a iscat o ceartă între păzitorii vitelor lui Avram şi păzitorii vitelor lui Lot. Cananiţii şi Feresiţii locuiau atunci în ţară. (Geneza 13:7)

Avram a zis lui Lot: ,,Te rog, să nu fie ceartă între mine şi tine, şi între păzitorii mei şi păzitorii tăi, căci sîntem fraţi. (Geneza 13:8)

Avram a locuit în ţara Canaan, iar Lot a locuit în cetăţile din Cîmpie, şi şi -a întins corturile pînă la Sodoma. (Geneza 13:12)

Domnul a zis lui Avram, după ce s’a despărţit Lot de el: ,,Ridică-ţi ochii, şi, din locul în care eşti, priveşte spre mează noapte şi spre mează zi, spre răsărit şi spre apus; (Geneza 13:14)

Avram şi -a ridicat corturile, şi a venit de a locuit lîngă stejarii lui Mamre, cari sînt lîngă Hebron. Şi acolo a zidit un altar Domnului. (Geneza 13:18)

Au luat şi pe Lot, fiul fratelui lui Avram, care locuia în Sodoma; au luat şi averile lui, şi au plecat. (Geneza 14:12)

A venit unul, care scăpase, şi a dat de ştire lui Avram, Evreul; acesta locuia lîngă ştejarii lui Mamre, Amoritul, fratele lui Eşcol, şi fratele lui Aner, cari făcuseră legătură de pace cu Avram. (Geneza 14:13)

Cum a auzit Avram că fratele său fusese luat prins de război, a înarmat treisute optsprezece din cei mai viteji slujitori ai lui, născuţi în casa lui, şi a urmărit pe împăraţii aceia pînă la Dan. (Geneza 14:14)

Dupăce s’a întors Avram dela înfrîngerea lui Chedorlaomer şi a împăraţilor cari erau împreună cu el, împăratul Sodomei i -a ieşit în întîmpinare în valea Şave, sau Valea Împăratului. (Geneza 14:17)

Melhisedec a binecuvîntat pe Avram, şi a zis: ,,Binecuvîntat să fie Avram de Dumnezeul Cel Prea Înalt, Ziditorul cerului şi al pămîntului. (Geneza 14:19)

Binecuvîntat să fie Dumnezeul Cel Prea Înalt, care a dat pe vrăjmaşii tăi în mînile tale!“ Şi Avram i -a dat zeciuială din toate. (Geneza 14:20)

Împăratul Sodomei a zis lui Avram: ,,Dă-mi oamenii, şi ţine bogăţiile pentru tine.“ (Geneza 14:21)

Avram a răspuns împăratului Sodomei: ,,Ridic mîna spre Domnul, Dumnezeul Cel Prea Înalt, Ziditorul cerului şi al pămîntului, (Geneza 14:22)

şi jur că nu voi lua nimic din tot ce este al tău, nici măcar un fir de aţă, nici măcar o curea de încălţăminte, ca să un zici: ,Am îmbogăţit pe Avram.` Nimic pentru mine! (Geneza 14:23)

După aceste întîmplări, Cuvîntul Domnului a vorbit lui Avram într’o vedenie, şi a zis: ,,Avrame, nu te teme; Eu sînt scutul tău, şi răsplata ta cea foarte mare.“ (Geneza 15:1)

Avram a răspuns: ,,Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci mor fără copii; şi moştenitorul casei mele este Eliezer din Damasc.“ (Geneza 15:2)

Şi Avram a zis: ,,Iată că nu mi-ai dat sămînţă, şi slujitorul născut în casa mea va fi moştenitorul meu.“ (Geneza 15:3)

Avram a crezut pe Domnul, şi Domnul i -a socotit lucrul acesta ca neprihănire. (Geneza 15:6)

Avram a răspuns: ,,Doamne Dumnezeule, prin ce voi cunoaşte că o voi stăpîni?“ (Geneza 15:8)

Avram a luat toate dobitoacele acestea, le -a despicat în două, şi a pus fiecare bucată una în faţa alteia; dar pasările nu le -a despicat. (Geneza 15:10)

Păsările răpitoare s’au năpustit peste stîrvuri; dar Avram le -a izgonit. (Geneza 15:11)

La apusul soarelui, un somn adînc a căzut peste Avram; şi iată că l -a apucat o groază şi un mare întunerec. (Geneza 15:12)

Şi Domnul a zis lui Avram: ,,Să ştii hotărît că sămînţa ta va fi străină într’o ţară, care nu va fi a ei; acolo va fi robită, şi o vor apăsa greu, timp de patru sute de ani. (Geneza 15:13)

În ziua aceea, Domnul a făcut un legămînt cu Avram, şi i -a zis: ,,Seminţei tale dau ţara aceasta, dela rîul Egiptului pînă la rîul cel mare, rîul Eufrat, (Geneza 15:18)

Sarai, nevasta lui Avram, nu -i născuse deloc copii. Ea avea o roabă egipteancă numită Agar. (Geneza 16:1)

Şi Sarai a zis lui Avram: ,,Iată, Domnul m’a făcut stearpă; intră, te rog, la roaba mea; poate că voi avea copii dela ea.“ Avram a ascultat cele spuse de Sarai. (Geneza 16:2)

Atunci Sarai, nevasta lui Avram, a luat pe Egipteanca Agar, roaba ei, şi a dat -o de nevastă bărbatului său Avram, după ce Avram locuise ca străin zece ani în ţara Canaan. (Geneza 16:3)

Şi Sarai a zis lui Avram: ,,Asupra ta să cadă batjocura aceasta, care mi se face! Eu însumi ţi-am dat în braţe pe roaba mea; şi ea, cînd a văzut că a rămas însărcinată, m’a privit cu dispreţ. Să judece Domnul între mine şi tine!“ (Geneza 16:5)

Avram a răspuns Saraiei: ,,Iată, roaba ta este în mîna ta; fă -i ce-ţi place!“ Atunci Sarai s’a purtat rău cu ea; şi Agar a fugit de ea. (Geneza 16:6)

Agar a născut lui Avram un fiu; şi Avram a pus fiului, pe care i l -a născut Agar, numele Ismael. (Geneza 16:15)

Avram era de optzeci şi şase de ani, cînd i -a născut Agar pe Ismael. (Geneza 16:16)

Cînd a fost Avram în vîrstă de nouăzeci şi nouă ani, Domnul i S’a aratat, şi i -a zis: ,,Eu sînt Dumnezeul Cel atotputernic. Umblă înaintea Mea, şi fii fără prihană. (Geneza 17:1)

Avram s’a aruncat cu faţa la pămînt; şi Dumnezeu i -a vorbit astfel: (Geneza 17:3)

Nu te vei mai numi Avram; ci numele tău va fi Avraam; căci te fac tatăl multor neamuri. (Geneza 17:5)

Dumnezeu a zis lui Avraam: ,,Să păzeşti legămîntul Meu, tu şi sămînţa ta după tine, din neam în neam. (Geneza 17:9)

Dumnezeu a zis lui Avraam: ,,Să nu mai chemi Sarai pe nevastă-ta Sarai; ci numele ei să fie Sara. (Geneza 17:15)

Avraam s’a aruncat cu faţa la pămînt şi a rîs, căci a zis în inima lui: ,,Să i se mai nască oare un fiu unui bărbat de o sută de ani? Şi să mai nască oare Sara la nouăzeci de ani?“ (Geneza 17:17)

Şi Avraam a zis lui Dumnezeu: ,,Să trăiască Ismael înaintea Ta!“ (Geneza 17:18)

Cînd a isprăvit de vorbit cu el, Dumnezeu S’a înălţat dela Avraam. (Geneza 17:22)

Avraam a luat pe fiul său Ismael, pe toţi ceice se născuseră în casa lui, şi pe toţi robii cumpăraţi cu bani, adică pe toţi cei de parte bărbătească dintre oamenii din casa lui Avraam, şi le -a tăiat împrejur carnea prepuţului, chiar în ziua aceea, după porunca, pe care i -o dăduse Dumnezeu. (Geneza 17:23)

Avraam era în vîrstă de nouăzeci şi nouă de ani, cînd a fost tăiat împrejur în carnea prepuţului său. (Geneza 17:24)

Avraam şi fiul său Ismael au fost tăiaţi împrejur chiar în ziua aceea. (Geneza 17:26)

Domnul i S’a arătat la stejarii lui Mamre, pe cînd Avraam şedea la uşa cortului, în timpul zădufului zilei. (Geneza 18:1)

Avraam a ridicat ochii, şi s’a uitat: şi iată că trei bărbaţi stăteau în picioare lîngă el. Cînd i -a văzut, a alergat înaintea lor, dela uşa cortului, şi s’a plecat pînă la pămînt. (Geneza 18:2)

Avraam s’a dus repede în cort la Sara, şi a zis: ,,Ia repede, trei măsuri de făină albă, frămîntă, şi fă turte.“ (Geneza 18:6)

Şi Avraam a alergat la vite, a luat un viţel tînăr şi bun, şi l -a dat unei slugi să -l gătească în grabă. (Geneza 18:7)

Avraam şi Sara erau bătrîni, înaintaţi în vîrstă; şi Sarei nu -i mai venea rînduiala femeilor. (Geneza 18:11)

Domnul a zis lui Avraam: ,,Pentru ce a rîs Sara, zicînd: ,Cu adevărat să mai pot avea copil eu, care sînt bătrînă?` (Geneza 18:13)

Bărbaţii aceia s’au sculat să plece, şi s-au uitat înspre Sodoma. Avraam a plecat cu ei, să -i petreacă. (Geneza 18:16)

Atunci Domnul a zis: ,,Să ascund Eu oare de Avraam ce am să fac?… (Geneza 18:17)

Căci Avraam va ajunge negreşit un neam mare şi puternic, şi în el vor fi binecuvîntate toate neamurile pămîntului. (Geneza 18:18)

Căci Eu îl cunosc şi ştiu că are să poruncească fiilor lui şi casei lui după el să ţină Calea Domnului, făcînd ce este drept şi bine, pentruca astfel Domnul să împlinească faţă de Avraam ce i -a făgăduit“… (Geneza 18:19)

Bărbaţii aceia s’au depărtat, şi au plecat spre Sodoma. Dar Avraam stătea tot înaintea Domnului. (Geneza 18:22)

Avraam s’a apropiat, şi a zis: ,,Vei nimici Tu oare şi pe cel bun împreună cu cel rău?“ (Geneza 18:23)

Avraam a luat din nou cuvîntul, şi a zis: ,,Iată, am îndrăsnit să vorbesc Domnului, eu care nu sînt decît praf şi cenuşă. (Geneza 18:27)

Avraam I -a vorbit mai departe, şi a zis: ,,Poate că se vor găsi în ea numai patruzeci de oameni buni.“ Şi Domnul a zis: ,,N’o voi nimici pentru cei patruzeci.“ (Geneza 18:29)

Avraam a zis: ,,Să nu Te mînii, Doamne, dacă voi mai vorbi. Poate că se vor găsi în ea numai treizeci de oameni buni.“ Şi Domnul a zis: ,,N’o voi nimici, dacă voi găsi în ea treizeci de oameni buni.“ (Geneza 18:30)

Avraam a zis: ,,Iată, am îndrăsnit să vorbesc Domnului. Poate că se vor găsi în ea numai douăzeci de oameni buni.“ Şi Domnul a zis: ,,N’o voi nimici, pentru cei douăzeci.“ (Geneza 18:31)

Avraam a zis: ,,Să nu Te mînii, Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi în ea numai zece oameni buni.“ Şi Domnul a zis: ,,N’o voi nimici, pentru cei zece oameni buni.“ (Geneza 18:32)

După ce a isprăvit de vorbit lui Avraam, Domnul a plecat. Şi Avraam s’a întors la locuinţa lui. Cei doi îngeri la Sodoma. (Geneza 18:33)

Avraam s’a sculat a doua zi dis de dimineaţă, şi s’a dus la locul unde stătuse înaintea Domnului. (Geneza 19:27)

Cînd a nimicit Dumnezeu cetăţile Cîmpiei, Şi -a adus aminte de Avraam; şi a scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, prin care a surpat din temelie cetăţile unde îşi aşezase Lot locuinţa. (Geneza 19:29)

Avraam a plecat de acolo în ţara de meazăzi, s’a aşezat între Cades şi Şur, şi a locuit ca străin în Gherar. (Geneza 20:1)

Avraam zicea despre Sara, nevastă-sa: ,,Este sora-mea!“ S’a temut să spună că este nevastă-sa, ca să nu -l omoare oamenii din cetate din pricina ei. Abimelec, împăratul Gherarei, a trimes şi a luat pe Sara. (Geneza 20:2)

Abimelec a chemat şi pe Avraam şi i -a zis: ,,Ce ne-ai făcut? Şi cu ce am păcătuit eu împotriva ta, de ai făcut să vină peste mine şi peste împărăţia mea un păcat atît de mare? Ai făcut faţă de mine lucruri cari nu trebuiau nicidecum făcute.“ (Geneza 20:9)

Şi Abimelec a zis lui Avraam: ,,Ce ai văzut de ai făcut lucrul acesta?“ (Geneza 20:10)

Broșură trezire spirituală

Poate până azi nu ai avut, dealtfel ca mulți alții nici o implicare în Biserica unde ești membru și nu te-ai gândit că fiecare mădular este pus de Dumnezeu în trup ca să fie de folos celorlalte mădulare.

Accesează PDF online

Mergi la biblioteca de resurse

Avraam a răspuns: ,,Îmi ziceam că, fără îndoială, nu -i nici o frică de Dumnezeu în ţara aceasta, şi că au să mă omoare din pricina nevestei mele. (Geneza 20:11)

Abimelec a luat oi şi boi, robi şi roabe, şi le -a dat lui Avraam; şi i -a dat înapoi şi pe Sara, nevastă-sa. (Geneza 20:14)

Avraam s’a rugat lui Dumnezeu, şi Dumnezeu a însănătoşat pe Abimelec, pe nevasta şi roabele lui, aşa că au putut să nască. (Geneza 20:17)

Fiindcă Domnul încuiase pîntecele tuturor femeilor din casa lui Abimelec, din pricina Sarei, nevasta lui Avraam. (Geneza 20:18)

Sara a rămas însărcinată, şi a născut lui Avraam un fiu la bătrîneţă, la vremea hotărîtă, despre care -i vorbise Dumnezeu. (Geneza 21:2)

Avraam a pus fiului său nou născut, pe care i -l născuse Sara, numele Isaac. (Geneza 21:3)

Avraam a tăiat împrejur pe fiul său Isaac, la vîrsta de opt zile, cum îi poruncise Dumnezeu. (Geneza 21:4)

Avraam era în vîrstă de o sută de ani, la naşterea fiului său Isaac. (Geneza 21:5)

Şi a adăugat: ,,Cine s’ar fi gîndit să spună lui Avraam că Sara va da ţîţă la copii? Şi totuş i-am născut un fiu la bătrîneţă!“ (Geneza 21:7)

Copilul s’a făcut mare, şi a fost înţercat. Avraam a făcut un ospăţ mare în ziua cînd a fost înţercat Isaac. (Geneza 21:8)

Sara a văzut rîzînd pe fiul pe care -l născuse lui Avraam Egipteanca Agar. (Geneza 21:9)

Şi a zis lui Avraam: ,,Izgoneşte pe roaba aceasta şi pe fiul ei; căci fiul roabei acesteia nu va moşteni împreună cu fiul meu, cu Isaac.“ (Geneza 21:10)

Cuvintele acestea n’au plăcut de loc lui Avraam, din pricina fiului său. (Geneza 21:11)

Dar Dumnezeu a zis lui Avraam: ,,Să nu te mîhneşti de cuvintele acestea, din pricina copilului şi din pricina roabei tale: fă Sarei tot ce-ţi cere; căci numai din Isaac va ieşi o sămînţă, care va purta cu adevărat numele tău. (Geneza 21:12)

A doua zi, Avraam s’a sculat de dimineaţă; a luat pîne şi un burduf cu apă, pe care l -a dat Agarei şi i l -a pus pe umăr; i -a dat şi copilul, şi i -a dat drumul. Ea a plecat, şi a rătăcit prin pustia Beer-Şeba. (Geneza 21:14)

În vremea aceea, Abimelec, însoţit de Picol, căpetenia oştirii lui, a vorbit astfel lui Avraam: ,,Dumnezeu este cu tine în tot ce faci. (Geneza 21:22)

Avraam a zis: ,,Jur!“ (Geneza 21:24)

Dar Avraam a băgat vină lui Abimelec pentru o fîntînă de apă, pe care puseseră mîna cu sila robii lui Abimelec. (Geneza 21:25)

Şi Avraam a luat oi şi boi, pe cari i -a dat lui Abimelec; şi au făcut legămînt amîndoi. (Geneza 21:27)

Avraam a pus de o parte şapte mieluşele din turmă. (Geneza 21:28)

Şi Abimelec a zis lui Avraam: ,,Ce sînt aceste şapte mieluşele, pe cari le-ai pus deoparte?“ (Geneza 21:29)

Avraam a sădit un tamarisc la Beer-Şeba; şi a chemat acolo Numele Domnului, Dumnezeului celui vecinic. (Geneza 21:33)

Avraam a locuit multă vreme ca străin în ţara Filistenilor. (Geneza 21:34)

După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam, şi i -a zis: ,,Avraame!“ ,,Iată-mă“, a răspuns el. (Geneza 22:1)

Avraam s’a sculat dis de dimineaţă, a pus şaua pe măgar, şi a luat cu el două slugi şi pe fiul său Isaac. A tăiat lemne pentru arderea de tot, şi a pornit spre locul, pe care i -l spusese Dumnezeu. (Geneza 22:3)

A treia zi, Avraam a ridicat ochii, şi a văzut locul de departe. (Geneza 22:4)

Şi Avraam a zis slugilor sale: ,,Rămîneţi aici cu măgarul; eu şi băiatul, ne vom duce pînă colo să ne închinăm, şi apoi ne vom întoarce la voi.“ (Geneza 22:5)

Avraam a luat lemnele pentru arderea de tot, le -a pus în spinarea fiului său Isaac, şi a luat în mînă focul şi cuţitul. Şi au mers astfel amîndoi împreună. (Geneza 22:6)

Atunci Isaac, vorbind cu tatăl său Avraam, a zis: ,,Tată!“ ,,Ce este, fiule?“ i -a răspuns el. Isaac a zis din nou: ,,Iată focul şi lemnele; dar unde este mielul pentru arderea de tot?“ (Geneza 22:7)

,,Fiule“, a răspuns Avraam, ,,Dumnezeu însuş va purta grijă de mielul pentru arderea de tot.“ Şi au mers amîndoi împreună înainte. (Geneza 22:8)

Cînd au ajuns la locul pe care i -l spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar, şi a aşezat lemnele pe el. A legat pe fiul său Isaac, şi l -a pus pe altar, deasupra lemnelor. (Geneza 22:9)

Apoi Avraam a întins mîna, şi a luat cuţitul, ca să junghie pe fiul său. (Geneza 22:10)

Atunci Îngerul Domnului l -a strigat din ceruri, şi a zis: ,,Avraame! Avraame!“ ,,Iată-mă!“ a răspuns el. (Geneza 22:11)

Avraam a ridicat ochii, şi a văzut înapoia lui un berbece, încurcat cu coarnele într’un tufiş; şi Avraam s’a dus de a luat berbecele, şi l -a adus ca ardere de tot în locul fiului său. (Geneza 22:13)

Avraam a pus locului aceluia numele: ,,Domnul va purta de grijă. Deaceea se zice şi azi: ,,La muntele unde Domnul va purta de grijă1.“ (Geneza 22:14)

Ingerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avraam, (Geneza 22:15)

Avraam s -a întors la slugile sale, şi s-au sculat şi au plecat împreună la Beer-Şeba, căci Avraam locuia la Beer-Şeba. (Geneza 22:19)

După aceste lucruri, i s’a spus lui Avraam: ,,Iată, Milca a născut şi ea copii fratelui tău Nahor, (Geneza 22:20)

Betuel a născut pe Rebeca. Aceştia sînt cei opt fii, pe cari i -a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam. (Geneza 22:23)

Sara a murit la Chiriat-Arba, adică Hebron, în ţara Canaan; şi Avraam a venit să jălească pe Sara şi s’o plîngă. (Geneza 23:2)

Avraam s’a sculat apoi dinaintea moartei sale, şi a vorbit astfel fiilor lui Het: (Geneza 23:3)

Fiii lui Het au răspuns astfel lui Avraam: (Geneza 23:5)

Avraam s’a sculat şi s’a aruncat cu faţa la pămînt înaintea norodului ţării, adică înaintea fiilor lui Het. (Geneza 23:7)

Efron era şi el acolo în mijlocul fiilor lui Het. Şi Efron, Hetitul, a răspuns lui Avraam, în auzul fiilor lui Het şi în auzul tuturor celor ce treceau pe poarta cetăţii: (Geneza 23:10)

Avraam s’a aruncat cu faţa la pămînt înaintea norodului ţării. (Geneza 23:12)

Şi Efron a răspuns astfel lui Avraam: (Geneza 23:14)

Avraam a înţeles pe Efron. Şi Avraam a cîntărit lui Efron preţul cumpărării despre care vorbise, în faţa fiilor lui Het: patru sute de sicli de argint, cari mergeau la orice negustor. (Geneza 23:16)

au fost întărite astfel ca moşie a lui Avraam, în faţa fiilor lui Het şi a tuturor celor ce treceau pe poarta cetăţii. (Geneza 23:18)

După aceea, Avraam a îngropat pe Sara, nevastă-sa, în peştera din ogorul Macpela, care este faţă în faţă cu Mamre, adică Hebron, în ţara Canaan. (Geneza 23:19)

Ogorul şi peştera din el au fost întărite astfel lui Avraam ca ogor pentru înmormîntare, de către fiii lui Het. (Geneza 23:20)

Avraam era bătrîn, înaintat în vîrstă; şi Domnul binecuvîntase pe Avraam în orice lucru. (Geneza 24:1)

Avraam a zis celui mai bătrîn rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui: ,,Pune-ţi te rog, mîna subt coapsa mea; (Geneza 24:2)

Avraam i -a zis: ,,Să nu care cumva să duci pe fiul meu acolo! (Geneza 24:6)

Robul şi -a pus mîna subt coapsa stăpînului său Avraam, şi i -a jurat că are să păzească aceste lucruri. (Geneza 24:9)

Şi a zis: ,,Doamne, Dumnezeul stăpînului meu Avraam! Te rog, dă-mi izbîndă astăzi, şi îndură-Te de stăpînul meu Avraam. (Geneza 24:12)

Nu sfîrşise el încă de vorbit, şi -a ieşit, cu vadra pe umăr, Rebeca, fata lui Betuel, fiul Milcăi, nevasta lui Nahor, fratele lui Avraam. (Geneza 24:15)

zicînd: ,,Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, care n’a părăsit îndurarea şi credincioşia Lui faţă de stăpînul meu! Domnul m’a îndreptat în casa fraţilor stăpînului meu.“ (Geneza 24:27)

Atunci el a zis: ,,Eu sînt robul lui Avraam. (Geneza 24:34)

Eu am ajuns azi la izvor, şi am zis: ,,Doamne, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, dacă binevoieşti să-mi dai izbîndă în călătoria pe care o fac, (Geneza 24:42)

Apoi am plecat capul, m’am aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului, şi am binecuvîntat pe Domnul, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, că m’a călăuzit pe calea cea dreaptă, ca să iau pe fata fratelui stăpînului meu pentru fiul lui. (Geneza 24:48)

Cînd a auzit robul lui Avraam cuvintele lor, s’a aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului. (Geneza 24:52)

Şi au lăsat pe sora lor Rebeca să plece cu doica ei, cu robul lui Avraam şi cu oamenii lui. (Geneza 24:59)

Avraam a mai luat o nevastă, numită Chetura. (Geneza 25:1)

Avraam a dat lui Isaac toate averile sale. (Geneza 25:5)

Iată zilele anilor vieţii lui Avraam: el a trăit o sută şaptezeci şi cinci de ani. (Geneza 25:7)

Avraam şi -a dat duhul, şi a murit, după o bătrîneţă fericită, înaintat în vîrstă şi sătul de zile; şi a fost adăugat la poporul său. (Geneza 25:8)

Acesta este ogorul, pe care -l cumpărase Avraam dela fiii lui Het. Acolo au fost îngropaţi Avraam şi nevastă-sa Sara. (Geneza 25:10)

După moartea lui Avraam, Dumnezeu a binecuvîntat pe fiul său Isaac. El locuia lîngă fîntîna ,,Lahai-Roi.“ (Geneza 25:11)

Iată spiţa neamului lui Ismael, fiul lui Avraam, pe care -l născuse lui Avraam Egipteanca Agar, roaba Sarei. (Geneza 25:12)

Iată spiţa neamului lui Isaac, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac. (Geneza 25:19)

În ţară a venit o foamete, afară de foametea dintîi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s’a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar. (Geneza 26:1)

Locuieşte ca străin în ţara aceasta; Eu voi fi cu tine, şi te voi binecuvînta; căci toate ţinuturile acestea ţi le voi da ţie şi seminţei tale, şi voi ţinea jurămîntul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.“ (Geneza 26:3)

pentrucă Avraam a ascultat de porunca Mea, şi a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orînduirile Mele, şi legile Mele.“ (Geneza 26:5)

Toate fîntînile, pe cari le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, Filistenii le-au astupat şi le-au umplut cu ţărînă. (Geneza 26:15)

Isaac a săpat din nou fîntînile de apă, pe cari le săpaseră robii tatălui său Avraam, şi pe cari le astupaseră Filistenii, după moartea lui Avraam; şi le -a pus iarăş aceleaşi nume, pe cari le pusese tatăl său. (Geneza 26:18)

Domnul i S’a arătat chiar în noaptea aceea, şi i -a zis: ,,Eu sînt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme, căci Eu sînt cu tine; te voi binecuvînta, şi îţi voi înmulţi sămînţa, din pricina robului Meu Avraam.“ (Geneza 26:24)

Să-ţi dea binecuvîntarea lui Avraam, ţie şi seminţei tale cu tine, ca să stăpîneşti ţara în care locuieşti ca străin, şi pe care a dat -o lui Avraam.“ (Geneza 28:4)

Şi Esau s’a dus la Ismael. El a mai luat de nevastă, pe lîngă nevestele pe cari le avea, pe Mahalat, fata lui Ismael, fiul lui Avraam, şi sora lui Nebaiot. (Geneza 28:9)

Şi Domnul stătea deasupra ei, şi zicea: ,,Eu sînt Domnul, Dumnezeul tatălui tău Avraam, şi Dumnezeul lui Isaac.“ Pămîntul pe care eşti culcat, ţi -l voi da ţie şi seminţei tale. (Geneza 28:13)

Dacă n’aş fi avut cu mine pe Dumnezeul tatălui meu, pe Dumnezeul lui Avraam, pe Acela de care se teme Isaac, mi-ai fi dat drumul acum cu mîinile goale. Dar Dumnezeu a văzut suferinţa mea şi osteneala mîinilor mele, şi ieri noapte a rostit judecata.“ (Geneza 31:42)

Dumnezeul lui Avraam şi al lui Nahor, Dumnezeul tatălui lor să judece între noi.“ Iacov a jurat pe Acela de care se temea Isaac. (Geneza 31:53)

Iacov a zis: ,,Dumnezeul tatălui meu Avraam, Dumnezeul tatălui meu Isaac! Tu Doamne, care mi-ai zis: ,,Întoarce-te în ţara ta şi în locul tău de naştere, şi voi îngriji ca să-ţi meargă bine! (Geneza 32:9)

Ţie îţi voi da ţara pe care am dat -o lui Avraam şi lui Isaac, şi voi da ţara aceasta seminţei tale după tine.“ (Geneza 35:12)

Iacov a ajuns la tatăl său Isaac, la Mamre la Chiriat-Arba, care este tot una cu Hebronul, unde locuiseră ca străini Avraam şi Isaac. (Geneza 35:27)

A binecuvîntat pe Iosif, şi a zis: ,,Dumnezeul, înaintea căruia au umblat părinţii mei, Avraam şi Isaac, Dumnezeul, care m’a călăuzit de cînd m’am născut, pînă în ziua aceasta, (Geneza 48:15)

Îngerul, care m’a izbăvit de orice rău, să binecuvinteze pe copiii aceştia! Ei să poarte numele meu şi numele părinţilor mei, Avraam şi Isaac, şi să se înmulţească foarte mult în mijlocul ţării!“ (Geneza 48:16)

în peştera din ogorul Macpela, care este faţă în faţă cu Mamre, în ţara Canaan. Acesta este ogorul, pe care l -a cumpărat Avraam de la Hetitul Efron, ca moşie de înmormîntare. (Geneza 49:30)

Acolo au îngropat pe Avraam şi pe Sara, nevasta lui; acolo au îngropat pe Isaac şi pe Rebeca, nevasta lui; şi acolo am îngropat eu pe Lea. (Geneza 49:31)

L-au dus în ţara Canaan şi l-au îngropat în peştera din ogorul Macpela, pe care -l cumpărase Avraam dela Hetitul Efron, ca moşie de înmormîntare, şi care este faţă în faţă cu Mamre. (Geneza 50:13)

Iosif a zis fraţilor săi: ,,Eu am să mor! Dar Dumnezeu vă va cerceta, şi vă va face să vă suiţi din ţara aceasta în ţara, pe care a jurat că o va da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.“ (Geneza 50:24)

Dumnezeu a auzit gemetele lor, şi Şi -a adus aminte de legămîntul Său făcut cu Avraam, Isaac, şi Iacov. (Exod 2:24)

Şi a adăugat: ,,Eu sînt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.“ Moise şi -a ascuns faţa, căci se temea să privească pe Dumnezeu. (Exod 3:6)

Dumnezeu a mai zis lui Moise: ,,Aşa să vorbeşti copiilor lui Israel: ,Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov, m’a trimes la voi. Acesta este Numele Meu pentru vecinicie, acesta este Numele Meu din neam în neam. (Exod 3:15)

Du-te, strînge pe bătrînii lui Israel, şi spune-le: ,Mi s’a arătat Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov. El a zis: ,V’am văzut, şi am văzut ce vi se face în Egipt, (Exod 3:16)

,Iată`, a zis Domnul, ,ce vei face, ca să creadă că ţi s’a arătat Domnul, Dumnezeul părinţilor lor: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.` (Exod 4:5)

Eu M’am arătat lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, ca Dumnezeul Cel Atotputernic; dar n-am fost cunoscut de el subt Numele Meu ca ,Domnul.“ (Exod 6:3)

Eu vă voi aduce în ţara, pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov; Eu vă voi da -o în stăpînire; Eu, Domnul.“ (Exod 6:8)

Adu-ţi aminte de Avraam, de Isaac şi de Israel, robii Tăi, cărora le-ai spus, jurîndu-Te pe Tine însuţi: ,Voi înmulţi sămînţa voastră ca stelele cerului, voi da urmaşilor voştri toată ţara aceasta, de care am vorbit, şi ei o vor stăpîni în veac.“ (Exod 32:13)

Domnul a zis lui Moise: ,,Du-te, şi porneşte de aici cu poporul, pe care l-ai scos din ţara Egiptului; suie-te în ţara, pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, zicînd: ,Seminţei tale o voi da!` (Exod 33:1)

Atunci Îmi voi aduce aminte de legămîntul Meu cu Iacov, Îmi voi aduce aminte de legămîntul Meu cu Isaac şi de legămîntul Meu cu Avraam, şi Îmi voi aduce aminte de ţară. (Levitic 26:42)

,Oamenii aceştia cari s’au suit din Egipt, de la vîrsta de douăzeci de ani în sus, nu vor vedea ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, căci n’au urmat în totul calea Mea, (Numeri 32:11)

Vedeţi, v’am pus ţara înainte; intraţi şi luaţi în stăpînire ţara pe care domnul a jurat părinţilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacov, că o va da lor şi seminţei lor după ei.“ (Deuteronom 1:8)

Domnul, Dumnezeul tău, te va face să intri în ţara pe care a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, că ţi -o va da. Vei stăpîni cetăţi mari şi bune pe cari nu tu le-ai zidit, (Deuteronom 6:10)

Nu, nu pentru bunătatea ta, nici pentru curăţia inimii tale intri tu în stăpînirea ţării lor; ci din pricina răutăţii acestor neamuri le izgoneşte Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, şi ca să împlinească astfel cuvîntul prin care Domnul S’a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov. (Deuteronom 9:5)

Adu-ţi aminte de robii tăi, Avraam, Isaac şi Iacov. Nu căuta la îndărătnicia acestui popor, la răutatea lui şi la păcatul lui, (Deuteronom 9:27)

ca să te facă azi poporul Lui şi El să fie Dumnezeul tău, cum ţi -a spus, şi cum a jurat părinţilor tăi, Avraam, Isaac şi Iacov. (Deuteronom 29:13)

iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultînd de glasul Lui, şi lipindu-te de El: căci de aceasta atîrnă viaţa ta şi lungimea zilelor tale, şi numai aşa vei putea locui în ţara pe care a jurat Domnul că o va da părinţilor tăi, lui Avraam, Isaac şi Iacov“. (Deuteronom 30:20)

Domnul i -a zis: ,,Aceasta este ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, zicînd: ,O voi da seminţei tale.` Ţi-am arătat ca s’o vezi cu ochii tăi; dar nu vei intra în ea.“ (Deuteronom 34:4)

Iosua a zis întregului popor: ,,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Părinţii voştri Terah, tatăl lui Avraam şi tatăl lui Nahor, locuiau în vechime de cealaltă parte a Rîului (Eufrat), şi slujeau altor dumnezei. (Iosua 24:2)

Eu am luat pe tatăl vostru Avraam din cealaltă parte a Rîului, şi l-am purtat prin toată ţara Canaanului; i-am înmulţit sămînţa, şi i-am dat pe Isaac. (Iosua 24:3)

În clipa cînd se aducea jertfa de seară, proorocul Ilie s’a apropiat şi a zis: ,,Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel! Fă să se ştie astăzi că Tu eşti Dumnezeu în Israel, că eu sînt slujitorul Tău, şi că toate aceste lucruri le-am făcut după porunca Ta. (1 Imparati 18:36)

Dar Domnul S’a îndurat de ei, şi a avut milă de ei, Şi -a întors Faţa spre ei din pricina legămîntului Său cu Avraam, Isaac şi Iacov, n’a vrut să -i nimicească, şi pînă acum nu i -a lepădat dela Faţa lui. (2 Imparati 13:23)

pe Ofir, pe Havila şi pe Iobab. Toţi aceştia au fost fii ai lui Ioctan. Cei zece patriarhi dela Sem la Avraam. (1 Cronici 1:23)

Avram, adică Avraam. (1 Cronici 1:27)

Fiii lui Avraam: Isaac şi Ismael. (1 Cronici 1:28)

Fiii Cheturei, ţiitoarea lui Avraam.. Ea a născut pe Zimran, Iocşan, Medan, Madian, Işbac şi Şuah. -Fiii lui Iocşan: Seba şi Dedan. – (1 Cronici 1:32)

Avraam a născut pe Isaac. -Fiii lui Isaac: Esau şi Israel. (1 Cronici 1:34)

de legămîntul pe care l -a făcut cu Avraam, şi de jurămîntul pe care l -a făcut lui Isaac; (1 Cronici 16:16)

Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri Avraam, Isaac şi Israel! Ţine totdeauna în inima poporului Tău aceste porniri şi aceste gînduri, şi întăreşte -i inima în Tine. (1 Cronici 29:18)

Oare n’ai izgonit Tu, Dumnezeul nostru, pe locuitorii ţării acesteia dinaintea poporului Tău Israel, şi n’ai dat -o Tu pentru totdeauna de moştenire seminţei lui Avraam care Te iubea? (2 Cronici 20:7)

Alergătorii s’au dus cu scrisorile împăratului şi căpeteniilor lui în tot Israelul şi Iuda. Şi, după porunca împăratului, au zis: ,,Copii ai lui Israel, întoarceţi-vă la Domnul, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac şi Israel, ca să Se întoarcă şi El la voi, rămăşiţă scăpată din mîna împăraţilor Asiriei. (2 Cronici 30:6)

Tu, Doamne Dumnezeule, ai ales pe Avram, l-ai scos din Ur din Haldeia, şi i-ai pus numele Avraam. (Neemia 9:7)

Domnitorii popoarelor se adună împreună cu poporul Dumnezeului lui Avraam; căci ale lui Dumnezeu sînt scuturile pămîntului: El este mai înalt şi mai pe sus de orice. (Psalmi 47:9)

sămînţă a robului Său Avraam, copii ai lui Iacov, aleşii Săi! (Psalmi 105:6)

de legămîntul, pe care l -a încheiat cu Avraam, şi de jurămîntul, pe care l -a făcut lui Issac; (Psalmi 105:9)

Căci Şi -a adus aminte de Cuvîntul Lui cel sfînt, şi de robul Său Avraam. (Psalmi 105:42)

De aceea aşa vorbeşte Domnul către casa lui Iacov, El, care a răscumpărat pe Avraam: ,,Acum Iacov nu va mai roşi de ruşine, şi nu i se va mai îngălbeni faţa acum. (Isaia 29:22)

Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove, pe care te-am ales, sămînţa lui Avraam, prietenul Meu, (Isaia 41:8)

Uitaţi-vă la părintele vostru Avraam, şi spre Sara care v’a născut; căci l-am chemat, cînd era numai el singur, l-am binecuvîntat şi înmulţit. (Isaia 51:2)

Totuş Tu eşti Tatăl nostru! Căci Avraam nu ne cunoaşte, şi Israel nu ştie cine sîntem; dar Tu, Doamne, eşti Tatăl nostru, Tu, din vecinicie, Te numeşti ,Mîntuitorul nostru.“ (Isaia 63:16)

atunci voi lepăda şi sămînţa lui Iacov şi a robului Meu David, şi nu voi mai lua din sămînţa lui pe cei ce vor stăpîni peste urmaşii lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, căci voi aduce înapoi pe prinşii lor de război, şi voi avea milă de ei!“ (Ieremia 33:26)

,,Fiul omului, ceice locuiesc în dărîmăturile acelea în ţara lui Israel zic: ,Avraam era singur, şi tot a moştenit ţara; dar noi sîntem mulţi şi ţara ne -a fost dată în stăpînire!` (Ezechiel 33:24)

Vei da cu credincioşie lui Iacov, şi vei ţinea cu îndurare faţă de Avraam, ce ai jurat părinţilor noştri în zilele de odinioară.` (Mica 7:20)