Noul Testament

Nu vă strîngeţi comori pe pămînt, unde le mănîncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii; (Matei 6:19)

ci strîngeţi-vă comori în cer, unde nu le mănîncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. (Matei 6:20)

Pentrucă unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră. (Matei 6:21)

Nimeni nu poate sluji la doi stăpîni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt; sau va ţinea la unul, şi va nesocoti pe celalt: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona. (Matei 6:24)

Deaceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decît hrana, şi trupul mai mult decît îmbrăcămintea? (Matei 6:25)

Sămînţa căzută între spini, este cel ce aude Cuvîntul; dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvînt, şi ajunge neroditor. (Matei 13:22)

,,Dacă vrei să fii desăvîrşit“, i -a zis Isus, ,,du-te de vinde ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino, şi urmează-Mă.“ (Matei 19:21)

Isus a zis ucenicilor Săi: ,,Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăţia cerurilor. (Matei 19:23)

Vă mai spun iarăş că este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decît să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu.“ (Matei 19:24)

Spre seară, a venit un om bogat din Arimatea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Isus. (Matei 27:57)

dar năvălesc în ei grijile lumii, înşelăciunea bogăţiilor şi poftele altor lucruri, cari îneacă Cuvîntul, şi -l fac astfel neroditor. (Marcu 4:19)

Isus S’a uitat ţintă la el, l -a iubit, şi i -a zis: ,,Îţi lipseşte un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia-ţi crucea, şi urmează-Mă.“ (Marcu 10:21)

Isus S’a uitat împrejurul Lui, şi a zis ucenicilor Săi: ,,Cît de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu ceice au avuţii!“ (Marcu 10:23)

Ucenicii au rămas uimiţi de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvîntul, şi le -a zis: ,,Fiilor, cît de anevoie este pentru ceice se încred în bogăţii, să intre în Împărăţia lui Dumnezeu! (Marcu 10:24)

Isus şedea jos în faţa vistieriei Templului, şi Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, cari erau bogaţi, aruncau mult. (Marcu 12:41)

A venit şi o văduvă săracă, şi a aruncat doi bănuţi, cari fac un gologan. (Marcu 12:42)

Atunci Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis: ,,Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decît toţi cei ce au aruncat în vistierie; (Marcu 12:43)

Dar, vai de voi, bogaţilor, pentrucă voi v’aţi primit aici mîngîerea! (Luca 6:24)

Sămînţa, care a căzut între spini, închipuieşte pe aceia cari, după ce au auzit Cuvîntul, îşi văd de drum, şi -l lasă să fie înăbuşit de grijile, bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia, şi n’aduc rod care să ajungă la coacere. (Luca 8:14)

Şi le -a spus pilda aceasta: ,,Ţarina unui om bogat rodise mult. (Luca 12:16)

Şi el se gîndea în sine, şi zicea: ,Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile.` (Luca 12:17)

,Iată`, a zis el, ,ce voi face: îmi voi strica grînarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strînge toate rodurile şi toate bunătăţile mele; (Luca 12:18)

şi voi zice sufletului meu: ,Suflete, ai multe bunătăţi strînse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănîncă, bea şi veseleşte-te!` (Luca 12:19)

Dar Dumnezeu i -a zis: ,Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile, pe cari le-ai pregătit, ale cui vor fi?` (Luca 12:20)

Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.“ (Luca 12:21)

Isus a mai spus ucenicilor Săi: ,,Un om bogat avea un ispravnic, care a fost pîrît la el că -i risipeşte averea. (Luca 16:1)

Şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentruca atunci cînd veţi muri, să vă primească în corturile vecinice. (Luca 16:9)

Deci, dacă n’aţi fost credincioşi în bogăţiile (Greceşte: Mamona.) nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii? (Luca 16:11)

Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpîni; căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt, sau va ţinea numai la unul şi va nesocoti pe celalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.“ (Luca 16:13)

,,Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in supţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire. (Luca 16:19)

Cînd a auzit Isus aceste vorbe, i -a zis: ,,Îţi mai lipseşte un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci, şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă.“ (Luca 18:22)

Cînd a auzit el aceste cuvinte, s’a întristat de tot; căci era foarte bogat. (Luca 18:23)

Isus a văzut că s’a întristat de tot, şi a zis: ,,Cît de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii! (Luca 18:24)

Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului, decît să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.“ (Luca 18:25)

Şi un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor, (Luca 19:2)

Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică. (Ioan 3:16)

Îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia. (Faptele Apostolilor 2:45)

Mulţimea celor ce crezuseră, era o inimă şi un suflet. Niciunul nu zicea că averile lui sînt ale lui, ci aveau toate de obşte. (Faptele Apostolilor 4:32)

Căci nu era niciunul printre ei, care să ducă lipsă: toţi cei ce aveau ogoare sau case, le vindeau, aduceau preţul lucrurilor vîndute, (Faptele Apostolilor 4:34)

a vîndut un ogor, pe care -l avea, a adus banii, şi i -a pus la picioarele apostolilor. (Faptele Apostolilor 4:37)

Dar un om, numit Anania, a vîndut o moşioară, cu nevastă-sa Safira, (Faptele Apostolilor 5:1)

şi a oprit o parte din preţ, cu ştirea nevestei lui; apoi a adus partea cealaltă, şi a pus -o la picioarele apostolilor. (Faptele Apostolilor 5:2)

Petru i -a zis: ,,Anania, pentruce ţi -a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfînt, şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei? (Faptele Apostolilor 5:3)

Dacă n’o vindeai, nu rămînea ea a ta? Şi, după ce ai vîndut -o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s’a putut naşte un astfel de gînd în inima ta? N’ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.“ (Faptele Apostolilor 5:4)

Cînd a văzut Simon că Duhul Sfînt era dat prin punerea mînilor apostolilor, le -a dat bani, (Faptele Apostolilor 8:18)

Dar Petru i -a zis: ,,Banii tăi să piară împreună cu tine, pentrucă ai crezut că darul lui Dumnezeu s’ar putea căpăta cu bani! (Faptele Apostolilor 8:20)

I -a adunat la un loc, împreună cu cei de aceeaş meserie, şi le -a zis: ,,Oamenilor, ştiţi că bogăţia noastră atîrnă de meseria aceasta; (Faptele Apostolilor 19:25)

Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungei Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă? (Romani 2:4)

şi să-Şi arate bogăţia slavei Lui faţă de nişte vase ale îndurării, pe cari le -a pregătit mai dinainte pentru slavă (despre noi vorbesc)? (Romani 9:23)

În adevăr, nu este nici o deosebire între Iudeu şi Grec; căci toţi au acelaş Domn, care este bogat în îndurare pentru toţi cei ce -L cheamă. (Romani 10:12)

O, adîncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cît de nepătrunse sînt judecăţile Lui, şi cît de neînţelese sînt căile Lui! (Romani 11:33)

Căci în El aţi fost îmbogăţiţi în toate privinţele, cu orice vorbire şi cu orice cunoştinţă. (1 Corinteni 1:5)

fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie viaţa, fie moartea, fie lucrurile de acum, fie cele viitoare; toate sînt ale voastre, (1 Corinteni 3:22)

O, iată-vă sătui! Iată-vă ajunşi bogaţi! Iată-vă împărăţind fără noi! Şi măcar de aţi împărăţi cu adevărat ca să putem împărăţi şi noi împreună cu voi! (1 Corinteni 4:8)

totuş pentru noi nu este decît un singur Dumnezeu: Tatăl, dela care vin toate lucrurile şi pentru care trăim şi noi, şi un singur Domn: Isus Hristos, prin care sînt toate lucrurile şi prin El şi noi. (1 Corinteni 8:6)

În ziua dintîi a săptămînii, fiecare din voi să pună deoparte acasă ce va putea, după cîştigul lui, ca să nu se strîngă ajutoarele cînd voi veni eu. (1 Corinteni 16:2)

Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut, pentruca această putere nemai pomenită să fie dela Dumnezeu şi nu dela noi. (2 Corinteni 4:7)

ca nişte întristaţi, şi totdeauna sîntem veseli; ca nişte săraci, şi totuş îmbogăţim pe mulţi; ca neavînd nimic, şi totuş stăpînind toate lucrurile. (2 Corinteni 6:10)

În mijlocul multelor necazuri prin cari au trecut, bucuria lor peste măsură de mare şi sărăcia lor lucie, au dat naştere la un belşug de dărnicie din partea lor. (2 Corinteni 8:2)

Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, s’a făcut sărac pentru voi, pentruca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi. (2 Corinteni 8:9)

În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele, pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţămiri lui Dumnezeu. (2 Corinteni 9:11)

Căci ajutorul dat de darurile acestea, nu numai că acopere nevoile sfinţilor, dar este şi o pricină de multe mulţămiri către Dumnezeu. (2 Corinteni 9:12)

Sînt ei slujitori ai lui Hristos? -vorbesc ca un ieşit din minţi-eu sînt şi mai mult. În osteneli şi mai mult; în temniţe, şi mai mult; în lovituri, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte! (2 Corinteni 11:23)

Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne -a binecuvîntat cu tot felul de binecuvîntări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos. (Efeseni 1:3)

În El avem răscumpărarea, prin sîngele Lui, iertarea păcatelor, după bogăţiile harului Său, (Efeseni 1:7)

şi să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeţi care este nădejdea chemării Lui, care este bogăţia slavei moştenirii Lui în sfinţi, (Efeseni 1:18)

Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne -a iubit, (Efeseni 2:4)

ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăţie a harului Său, în bunătatea Lui faţă de noi în Hristos Isus. (Efeseni 2:7)

Da, mie, care sînt cel mai neînsemnat dintre toţi sfinţii, mi -a fost dat harul acesta să vestesc Neamurilor bogăţiile nepătrunse ale lui Hristos, (Efeseni 3:8)

şi -L rog ca, potrivit cu bogăţia slavei Sale, să vă facă să vă întăriţi în putere, prin Duhul Lui, în omul din lăuntru, (Efeseni 3:16)

Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos. (Filipeni 4:19)

cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăţia slavei tainei acesteia între Neamuri, şi anume: Hristos în voi, nădejdea slavei. (Coloseni 1:27)

pentruca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniţi în dragoste, şi să capete toate bogăţiile plinătăţii de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, (Coloseni 2:2)

în care sînt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei. (Coloseni 2:3)

Cuvîntul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări duhovniceşti, cîntînd lui Dumnezeu cu mulţămire în inima voastră. (Coloseni 3:16)

Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuş pe deplin; şi: duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru, să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos. (1 Tesaloniceni 5:23)

Şi însuş Domnul nostru Isus Hristos, şi Dumnezeu, Tatăl nostru, care ne -a iubit şi ne -a dat, prin harul Său, o mîngîiere vecinică şi o bună nădejde, (2 Tesaloniceni 2:16)

Negreşit, evlavia însoţită de mulţămire este un mare cîştig. (1 Timotei 6:6)

Căci noi n’am adus nimic în lume, şi nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea. (1 Timotei 6:7)

Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, cari cufundă pe oameni în prăpăd, şi pierzare. (1 Timotei 6:9)

Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, cari au umblat după ea, au rătăcit dela credinţă, şi s’au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri. (1 Timotei 6:10)

Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia să nu se îngîmfe, şi să nu-şi pună nădejdea în nişte bogăţii nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belşug, ca să ne bucurăm de ele. (1 Timotei 6:17)

Îndeamnă -i să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii, (1 Timotei 6:18)

aşa ca să-şi strîngă pentru vremea viitoare drept comoară o bună temelie pentru ca să apuce adevărata viaţă. (1 Timotei 6:19)

Lucrul acela bun care ţi s’a încredinţat, păzeşte -l prin Duhul Sfînt, care locuieşte în noi. (2 Timotei 1:14)

Deci dacă cineva se curăţeşte de acestea, va fi un vas de cinste, sfinţit, folositor stăpînului său, destoinic pentru orice lucrare bună. (2 Timotei 2:21)

pe care L -a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Hristos, Mîntuitorul nostru; (Tit 3:6)

pentruca, odată socotiţi neprihăniţi prin harul Lui, să ne facem, în nădejde, moştenitori ai vieţii vecinice. (Tit 3:7)

În adevăr, aţi avut milă de cei din temniţă şi aţi primit cu bucurie răpirea averilor voastre, ca unii cari ştiţi că aveţi în ceruri o avuţie mai bună, care dăinuieşte. (Evrei 10:34)

El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie decît comorile Egiptului, pentrucă avea ochii pironiţi spre răsplătire. (Evrei 11:26)

Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţămiţi-vă cu ce aveţi, căci El însuş a zis: ,,Nicidecum n’am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.“ (Evrei 13:5)

Fratele dintr’o stare de jos să se laude cu înălţarea lui. (Iacov 1:9)

Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui: căci va trece ca floarea ierbii. (Iacov 1:10)

Ascultaţi, prea iubiţii mei fraţi: n’a ales Dumnezeu pe cei ce sînt săraci în ochii lumii acesteia, ca să -i facă bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei, pe care a făgăduit -o celor ce -L iubesc? (Iacov 2:5)

Şi voi înjosiţi pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc şi vă tîrăsc înaintea judecătoriilor? (Iacov 2:6)

Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plîngeţi şi tînguiţi-vă, din pricina nenorocirilor, cari au să vină peste voi. (Iacov 5:1)

Bogăţiile voastre au putrezit, şi hainele voastre sînt roase de molii. (Iacov 5:2)

Aurul şi argintul vostru au ruginit; şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănînce carnea! V’aţi strîns comori în zilele din urmă! (Iacov 5:3)

şi la o moştenire nestricăcioasă, şi neîntinată, şi care nu se poate veşteji, păstrată în ceruri pentru voi. (1 Petru 1:4)

pentruca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decît aurul care piere şi care totuş este cercat prin foc , să aibă ca urmare lauda , slava şi cinstea, la arătarea lui Isus Hristos, (1 Petru 1:7)

Ca nişte buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora după darul , pe care l-a primit. (1 Petru 4:10)

Dumnezeul oricărui har, care v-a chemat în Hristos Isus la slava Sa vecinică, după ce veţi suferi puţină vreme, vă va desăvîrşi , vă va întări , vă va da putere şi vă va face neclintiţi. (1 Petru 5:10)

Dumnezeiasca Lui putere ne -a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celuice ne -a chemat prin slava şi puterea Lui, (2 Petru 1:3)

prin cari El ne -a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea, care este în lume prin pofte. (2 Petru 1:4)

ci creşteţi în harul şi în cunoştinţa Domnului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos. A Lui să fie slava, acum şi în ziua veciniciei. Amin (2 Petru 3:18)

Dar cine păzeşte Cuvîntul Lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvîrşită; prin aceasta ştim că sîntem în El. (1 Ioan 2:5)

Şi făgăduinţa, pe care ne -a făcut -o El, este aceasta: viaţa vecinică. (1 Ioan 2:25)

Vedeţi ce dragoste ne -a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi sîntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentrucă nu L -a cunoscut nici pe El. (1 Ioan 3:1)

Prea iubiţilor, acum sîntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi, nu s’a arătat încă. Dar ştim că atunci cînd Se va arăta El, vom fi ca El; pentrucă Îl vom vedea aşa cum este. (1 Ioan 3:2)

Şi noi am cunoscut şi am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu faţă de noi. Dumnezeu este dragoste; şi cine rămîne în dragoste, rămîne în Dumnezeu, şi Dumnezeu rămîne în el. (1 Ioan 4:16)

Şi mărturisirea este aceasta: Dumnezeu ne -a dat viaţa vecinică, şi această viaţă este în Fiul Său. (1 Ioan 5:11)

Ştim că Fiul lui Dumnezeu a venit, şi ne -a dat pricepere să cunoaştem pe Celce este adevărat. Şi noi sîntem în Celce este adevărat, adică în Isus Hristos, Fiul Lui. El este Dumnezeul adevărat şi viaţa vecinică. (1 Ioan 5:20)

Harul, îndurarea şi pacea să fie cu voi din partea lui Dumnezeu Tatăl, şi din partea Domnului Isus Hristos, Fiul Tatălui, în adevăr şi în dragoste! (2 Ioan 1:3)

Oricine o ia înainte, şi nu rămîne în învăţătura lui Hristos, n’are pe Dumnezeu. Cine rămîne în învăţătura aceasta, are pe Tatăl şi pe Fiul. (2 Ioan 1:9)

ţineţi-vă în dragostea lui Dumnezeu, şi aşteptaţi îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viaţa vecinică. (Iuda 1:21)

,,Ştiu necazul tău şi sărăcia ta (dar eşti bogat), şi batjocurile, din partea celor ce zic că sînt Iudei şi nu sînt, ci sînt o sinagogă a Satanei. (Apocalipsa 2:9)

Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată că diavolul are să arunce în temniţă pe unii din voi, ca să vă încerce. Şi veţi avea un necaz de zece zile. Fii credincios pînă la moarte, şi-ţi voi da cununa vieţii.“ (Apocalipsa 2:10)

Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul: ,,Celuice va birui, îi voi da să mănînce din mana ascunsă, şi -i voi da o piatră albă; şi pe piatra aceasta este scris un nume nou, pe care nu -l ştie nimeni decît acela care -l primeşte.“ (Apocalipsa 2:17)

te sfătuiesc să cumperi dela Mine aur curăţit prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi haine albe, ca să te îmbraci cu ele, şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale; şi doftorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii, şi să vezi. (Apocalipsa 3:18)

Iată Eu stau la uşă, şi bat. Dacă aude cineva glasul meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine. (Apocalipsa 3:20)

Ei ziceau cu glas tare: ,,Vrednic este Mielul, care a fost jungheat, să primească puterea, bogăţia, înţelepciunea, tăria, cinstea, slava şi lauda!“ (Apocalipsa 5:12)

Şi pe toate făpturile, cari sînt în cer, pe pămînt, supt pămînt, pe mare, şi tot ce se află în aceste locuri, le-am auzit zicînd: ,,A Celui ce şade pe scaunul de domnie, şi a Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi stăpînirea în vecii vecilor!“ (Apocalipsa 5:13)

şi au zis: ,,Amin.“ ,,A Dumnezeului nostru, să fie lauda, slava, înţelepciunea, mulţămirile, cinstea, puterea şi tăria, în vecii vecilor! Amin.“ (Apocalipsa 7:12)

şi vor zice: ,,Vai! vai! Cetatea cea mare, care era îmbrăcată cu in foarte supţire, cu purpură şi cu stacojiu, care era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare! (Apocalipsa 18:16)

Atîtea bogăţii într’un ceas s’au prăpădit!“ -Şi toţi cîrmacii, toţi ceice merg cu corabia pe mare, marinarii, şi toţi ceice cîştigă din mare, stăteau departe; (Apocalipsa 18:17)

Cel ce va birui, va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu. (Apocalipsa 21:7)

Cele douăsprezece porţi erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintr’un singur mărgăritar. Uliţa cetăţii era de aur curat, ca sticla străvezie. (Apocalipsa 21:21)

Vechiul Testament

Avram era foarte bogat în vite, în argint, şi în aur. (Geneza 13:2)

Domnul a umplut de binecuvîntări pe stăpînul meu, care a ajuns la mare propăşire. I -a dat oi şi boi, argint şi aur, robi şi roabe, cămile şi măgari. (Geneza 24:35)

Isaac a făcut sămănături în ţara aceea, şi a strîns rod însutit în anul acela; căci Domnul l -a binecuvîntat. (Geneza 26:12)

Astfel omul acesta s’a îmbogăţit, şi a mers îmbogăţindu-se din ce în ce mai mult, pînă ce a ajuns foarte bogat. (Geneza 26:13)

Omul acela s’a îmbogăţit astfel din ce în ce mai mult; a avut multe turme, robi şi roabe, cămile şi măgari. (Geneza 30:43)

Toată bogăţia, pe care a luat -o Dumnezeu dela tatăl nostru, este a noastră, şi a copiilor noştri. Fă acum tot ce ţi -a spus Dumnezeu.“ (Geneza 31:16)

Voi face chiar ca poporul acesta să capete trecere înaintea Egiptenilor; şi, cînd veţi pleca, nu veţi pleca cu mînile goale. (Exod 3:21)

Domnul a făcut ca poporul să capete trecere înaintea Egiptenilor, cari le-au împlinit cererea. Şi astfel au jăfuit pe Egipteni. (Exod 12:36)

Domnul, Dumnezeul tău, te va face să intri în ţara pe care a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, că ţi -o va da. Vei stăpîni cetăţi mari şi bune pe cari nu tu le-ai zidit, (Deuteronom 6:10)

case pline de tot felul de bunuri pe cari nu tu le-ai umplut, puţuri de apă săpate pe cari nu tu le-ai săpat, vii şi măslini pe cari nu tu i-ai sădit. Cînd vei mînca şi te vei sătura, (Deuteronom 6:11)

Ci adu-ţi aminte de Domnul, Dumnezeul tău, căci El îţi va da putere să le cîştigi, ca să întărească legămîntul încheiat cu părinţii voştri prin jurămînt, cum face astăzi. (Deuteronom 8:18)

Totuş, la tine să nu fie niciun sărac, căci Domnul te va binecuvînta în ţara pe care ţi -o va da de moştenire Domnul, Dumnezeul tău; (Deuteronom 15:4)

Domnul te va copleşi cu bunătăţi, înmulţind rodul trupului tău, rodul turmelor tale şi rodul pămîntului tău, în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor tăi că ţi -o va da. (Deuteronom 28:11)

Domnul îţi va deschide comoara Lui cea bună, cerul, ca să trimeată ţării tale ploaie la vreme şi ca să binecuvinteze tot lucrul mînilor tale: vei da cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut. (Deuteronom 28:12)

Domnul, Dumnezeul tău, te va umplea de bunătăţi, făcînd să propăşească tot lucrul mînilor tale, rodul trupului tău, rodul turmelor tale şi rodul pămîntului tău; căci Domnul se va bucura din nou de fericirea ta, cum se bucura de fericirea părinţilor tăi, (Deuteronom 30:9)

Domnul sărăceşte şi El îmbogăţeşte, El smereşte şi El înalţă (1 Samuel 2:7)

Mai mult, îţi voi da şi ce n’ai cerut: bogăţii şi slavă, aşa încît în tot timpul vieţii tale nu va fi niciun împărat ca tine. (1 Imparati 3:13)

Împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pămîntului în bogăţii şi înţelepciune. (1 Imparati 10:23)

Dela Tine vine bogăţia şi slava, Tu stăpîneşti peste tot, în mîna Ta este tăria şi puterea, şi mîna Ta poate să mărească şi să întărească toate lucrurile. (1 Cronici 29:12)

A murit la o bătrîneţă fericită, sătul de zile, de bogăţie şi de slavă. Şi în locul lui, a domnit fiul său Solomon. (1 Cronici 29:28)

Dumnezeu a zis lui Solomon: ,,Fiindcă dorinţa aceasta este în inima ta, fiindcă nu ceri nici bogăţii, nici averi, nici slavă, nici moartea vrăjmaşilor tăi, nici chiar o viaţă lungă, ci ceri pentru tine înţelepciune şi pricepere ca să judeci pe poporul Meu, peste care te-am pus să domneşti, (2 Cronici 1:11)

Înţelepciunea şi priceperea îţi sînt date. Îţi voi da, pe deasupra, bogăţii, averi şi slavă, cum n’a mai avut niciodată niciun împărat înaintea ta, şi cum nici nu va mai avea după tine.“ (2 Cronici 1:12)

Împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pămîntului prin bogăţiile şi înţelepciunea lui. (2 Cronici 9:22)

Domnul a întărit domnia în mînile lui Iosafat, căruia tot Iuda îi aducea daruri. Şi a avut o mulţime de bogăţii şi slavă. (2 Cronici 17:5)

Ezechia a avut multe bogăţii şi multă slavă. Şi -a făcut vistierii de argint, de aur, de pietre scumpe, de mirodenii, de scuturi, şi de toate lucrurile cari se pot dori; (2 Cronici 32:27)

Şi -a zidit cetăţi, şi a avut belşug de boi şi de oi; căci Dumnezeu îi dăduse multe avuţii. (2 Cronici 32:29)

Au ajuns stăpîni pe cetăţi întărite şi pe pămînturi roditoare; au stăpînit case pline de tot felul de bunătăţi, puţuri săpate, vii, măslini, şi pomi roditori din belşug; au mîncat, s’au săturat, s’au îngrăşat, şi au trăit în desfătări, prin bunătatea Ta cea mare. (Neemia 9:25)

Avea şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de măgăriţe, şi un foarte mare număr de slujitori. Şi omul acesta era cel mai cu vază din toţi locuitorii Răsăritului. (Iov 1:3)

Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui şi tot ce este al lui? Ai binecuvîntat lucrul mînilor lui, şi turmele lui acopăr ţara. (Iov 1:10)

şi a zis: ,,Gol am ieşit din pîntecele mamei mele, şi gol mă voi întoarce în sînul pămîntului. Domnul a dat, şi Domnul a luat, -binecuvîntat fie Numele Domnului!“ (Iov 1:21)

Şi atunci Cel Atot puternic va fi aurul tău, argintul tău, bogăţia ta. (Iov 22:25)

Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: ,Tu eşti nădejdea mea`; (Iov 31:24)

Mai mult face puţinul celui neprihănit, decît belşugul multor răi. (Psalmi 37:16)

Ei se încred în avuţiile lor, şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare. (Psalmi 49:6)

Da, îl vor vedea: căci înţelepţii mor, nebunul şi prostul deopotrivă pier, şi lasă altora avuţiile lor. (Psalmi 49:10)

Nu te teme cînd se îmbogăţeşte cineva, şi cînd i se înmulţesc vistieriile casei; (Psalmi 49:16)

Nu vă încredeţi în asuprire, şi nu vă puneţi nădejdea zădarnică în răpire; cînd cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele. (Psalmi 62:10)

El are în casă bogăţie şi belşug, şi neprihănirea lui dăinuieşte în veci. (Psalmi 112:3)

Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău: (Proverbe 3:9)

căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must. (Proverbe 3:10)

Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea. (Proverbe 8:18)

Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. – (Proverbe 10:22)

În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte. (Proverbe 11:4)

O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. – (Proverbe 11:16)

Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. – (Proverbe 11:28)

Unul face pe bogatul, şi n’are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, – (Proverbe 13:7)

Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n’ascultă mustrarea. – (Proverbe 13:8)

Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. – (Proverbe 13:22)

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n’au altceva decît nebunie. – (Proverbe 14:24)

Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. – (Proverbe 18:11)

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. – (Proverbe 19:4)

Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. – (Proverbe 19:14)

Un nume bun este mai de dorit decît o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decît argintul şi aurul. – (Proverbe 22:1)

Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. – (Proverbe 22:4)

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta. (Proverbe 23:4)

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri. (Proverbe 23:5)

Căci El dă omului plăcut Lui înţelepciune, ştiinţă şi bucurie; dar celui păcătos îi dă grija să strîngă şi s’adune, ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu! Şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vînt. (Ecclesiast 2:26)

Cine iubeşte argintul, nu se satură niciodată de argint, şi cine iubeşte bogăţia multă, nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune! (Ecclesiast 5:10)

Dar dacă a dat Dumnezeu cuiva avere şi bogăţii, şi i -a îngăduit să mănînce din ele, să-şi ia partea lui din ele, şi să se bucure în mijlocul muncii lui, acesta este un dar dela Dumnezeu. (Ecclesiast 5:19)

Este, de pildă, un om căruia i -a dat Dumnezeu avere, bogăţii, şi slavă, aşa că nu -i lipseşte nimic din ce -i doreşte sufletul; dar Dumnezeu nu -l lasă să se bucure de ele, ci un străin se bucură de ele: aceasta este o deşertăciune şi un rău mare. (Ecclesiast 6:2)

,,Zilele tale sînt statornice, înţelepciunea şi priceperea sînt un izvor de mîntuire“; frica de Domnul, iată comoara Sionului. (Isaia 33:6)

Îţi voi da vistierii ascunse, bogăţii îngropate, ca să ştii că Eu sînt Domnul care te chem pe nume, Dumnezeul lui Israel. (Isaia 45:3)

Cînd vei vedea aceste lucruri, vei tresări de bucurie, şi îţi va bate inima şi se va lărgi, căci bogăţiile mării se vor întoarce spre tine, şi vistieriile neamurilor vor veni la tine. (Isaia 60:5)

Dar voi vă veţi numi preoţi ai Domnului, şi veţi fi numiţi slujitori ai Dumnezeului nostru, veţi mînca bogăţiile neamurilor, şi vă veţi făli cu fala lor. (Isaia 61:6)

În locul ocării voastre, veţi avea îndoită cinste; în locul ruşinii, se vor veseli de partea lor, căci vor stăpîni îndoit în ţara lor, şi vor avea o bucurie vecinică. (Isaia 61:7)

,,Aşa vorbeşte Domnul: ,Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăţia lui. (Ieremia 9:23)

Ca o potîrnichie, care cloceşte nişte ouă pe cari nu le -a ouat ea, aşa este celce agoniseşte bogăţii pe nedrept; trebuie să le părăsească în mijlocul zilelor sale, şi la urmă nu este decît un nebun. (Ieremia 17:11)

prin înţelepciunea şi priceperea ta ţi-ai făcut avere, şi ţi-ai grămădit aur şi argint în vistieriile tale; (Ezechiel 28:4)

prin marea ta înţelepciune şi prin negoţul tău ţi-ai mărit bogăţiile, şi prin bogăţiile tale inima ţi s’a îngîmfat foarte mult. (Ezechiel 28:5)

Te vor arunca în groapă, şi vei muri ca ceice cad străpunşi de lovituri, în mijlocul mărilor. (Ezechiel 28:8)

Şi Efraim zice: ,,Cu adevărat, m’am îmbogăţit, am făcut avere; şi în toată munca mea nu mi s-ar putea găsi nici o nelegiuire care să fie un păcat.“ (Osea 12:8)

Jăfuiţi argintul! Jăfuiţi aurul! Acolo sînt comori nesfîrşite, tot felul de bogăţii de lucruri scumpe! (Naum 2:9)

Nu va fi el de batjocura tuturor acestora, de rîs şi de pomină? Se va zice: ,,Vai de cel ce adună ce nu este al lui! Pînă cînd se va împovăra cu datorii? (Habacuc 2:6)

,,Al Meu este argintul, şi al Meu este aurul, zice Domnul oştirilor.“ (Hagai 2:8)

Iuda va lupta şi el în Ierusalim, şi vor strînge bogăţiile tuturor neamurilor de primprejur, aurul, argintul şi haine foarte multe. (Zaharia 14:14)