Noul Testament
Dar pe cînd se gîndea el la aceste lucruri, i s’a arătat în vis un înger al Domnului, şi i -a zis: ,,Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s’a zămislit în ea, este dela Duhul Sfînt. (Matei 1:20)
Toate aceste lucruri s’au întîmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul, care zice: (Matei 1:22)
Cînd s’a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevastă-sa. (Matei 1:24)
După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, şi -i zice: ,,Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, fugi în Egipt, şi rămîi acolo pînă îţi voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să -L omoare.“ (Matei 2:13)
Acolo a rămas pînă la moartea lui Irod, ca să se împlineacă ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice: ,,Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.“ (Matei 2:15)
După ce a murit Irod, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, în Egipt, (Matei 2:19)
Ioan acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia, cînd zice: ,,Iată glasul celui ce strigă în pustie: ,Pregătiţi calea Domnului, neteziţi -I cărările.“ (Matei 3:3)
,,De asemenea este scris“, a zis Iisus: ,,Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.“ (Matei 4:7)
,,Pleacă, Satano“, i -a răspuns Isus. ,,Căci este scris: ,Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să -I slujeşti.“ (Matei 4:10)
Aţi mai auzit iarăş că s’a zis celor din vechime: ,,Să nu juri strîmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.“ (Matei 5:33)
Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.“ (Matei 9:38)
Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, şi a mîncat pînile pentru punerea înaintea Domnului, pe cari nu -i era îngăduit să le mănînce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoţilor? (Matei 12:4)
Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are trebuinţă de ei. Şi îndată îi va trimete.“ (Matei 21:3)
Noroadele cari mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau: ,,Osana Fiul lui David! Binecuvîntat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!“ (Matei 21:9)
Isus le -a zis: ,,N’aţi citit nici odată în Scripturi că: ,Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?` (Matei 21:42)
Isus i -a răspuns: ,,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.“ (Matei 22:37)
,Domnul a zis Domnului Meu: ,,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale? (Matei 22:44)
căci vă spun că deacum încolo nu Mă veţi mai vedea pînă cînd veţi zice: ,Binecuvîntat este Celce vine în Numele Domnului!“ (Matei 23:39)
Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru. (Matei 24:42)
şi i-au dat pe Ţarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul.“ (Matei 27:10)
Şi iatăcă s’a făcut un mare cutremur de pămînt; căci un înger al Domnului s’a pogorît din cer, a venit şi a prăvălit piatra dela uşa mormîntului, şi a şezut pe ea. (Matei 28:2)
Nu este aici; a înviat, după cum zisese. Veniţi de vedeţi locul unde zăcea Domnul; (Matei 28:6)
Glasul celui ce strigă în pustie: ,,Pregătiţi calea Domnului, neteziţi -I cărările,“ (Marcu 1:3)
Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, în zilele marelui preot Abiatar, şi a mîncat pînile pentru punerea înaintea Domnului, pe cari nu este îngăduit să le mănînce decît preoţii? Şi cum a dat din ele chiar şi celor ce erau cu el? (Marcu 2:26)
Isus nu i -a dat voie, ci i -a zis: ,,Du-te acasă la ai tăi, şi povesteşte-le tot ce ţi -a făcut Domnul, şi cum a avut milă de tine.“ (Marcu 5:19)
Dacă vă va întreba cineva: ,Pentruce faceţi lucrul acesta?` să răspundeţi: ,Domnul are trebuinţă de el. Şi îndată îl va trimete înapoi aici.“ (Marcu 11:3)
Cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau după Isus, strigau: ,,Osana! Binecuvîntat este cel ce vine în Numele Domnului! (Marcu 11:9)
Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?“ (Marcu 12:11)
Isus i -a răspuns: ,,Cea dintîi este aceasta: ,Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn;` (Marcu 12:29)
şi: ,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, şi cu toată puterea ta`; iată porunca dintîi. (Marcu 12:30)
Însuş David, fiind însuflat de Duhul Sfînt, a zis: ,,Domnul a zis Domnului meu: ,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.` (Marcu 12:36)
Şi dacă n’ar fi scurtat Domnul zilele acelea, nimeni n’ar scăpa; dar le -a scurtat din pricina celor aleşi. (Marcu 13:20)
Domnul Isus, după ce a vorbit cu ei, S’a înălţat la cer, şi a şezut la dreapta lui Dumnezeu. (Marcu 16:19)
Iar ei au plecat şi au propovăduit pretutindeni. Domnul lucra împreună cu ei, şi întărea Cuvîntul prin semnele, cari -l însoţeau. Amin. (Marcu 16:20)
Amîndoi erau neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, şi păzeau fără pată toate poruncile şi toate rînduielile Domnului. (Luca 1:6)
după obiceiul preoţiei, a ieşit la sorţi să intre să tămîieze în Templul Domnului. (Luca 1:9)
Atunci un înger al Domnului s’a arătat lui Zaharia, şi a stătut în picioare la dreapta altarului pentru tămîiere. (Luca 1:11)
Căci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură ameţitoare, şi se va umplea de Duhul Sfînt încă din pîntecele maicii sale. (Luca 1:15)
El va întoarce pe mulţi din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor. (Luca 1:16)
Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor la copii, şi pe cei neascultători la umblarea în înţelepciunea celor neprihăniţi, ca să gătească Domnului un norod bine pregătit pentru El.“ (Luca 1:17)
,,iată ce mi -a făcut Domnul, cînd Şi -a aruncat ochii spre mine, ca să-mi ia ocara dintre oameni.“ (Luca 1:25)
Îngerul a intrat la ea, şi a zis: ,,Plecăciune, ţie, căreia ţi s’a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvîntată eşti tu între femei!“ (Luca 1:28)
El va fi mare, şi va fi chemat Fiul Celui Prea Înalt; şi Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David. (Luca 1:32)
Maria a zis: ,,Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!“ Şi îngerul a plecat dela ea. (Luca 1:38)
Cum mi -a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu? (Luca 1:43)
Ferice de aceea care a crezut; pentrucă lucrurile, cari i-au fost spuse din partea Domnului, se vor împlini.“ (Luca 1:45)
Şi Maria a zis: ,,Sufletul meu măreşte pe Domnul, (Luca 1:46)
Vecinii şi rudele ei au auzit că Domnul a arătat mare îndurare faţă de ea, şi se bucurau împreună cu ea. (Luca 1:58)
Toţi ceice le auzeau, le păstrau în inima lor, şi ziceau: ,,Oare ce va fi pruncul acesta?“ Şi mîna Domnului era într’adevăr cu el. (Luca 1:66)
,,Binecuvîntat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentrucă a cercetat şi a răscumpărat pe poporul Său. (Luca 1:68)
Şi tu, pruncule, vei fi chemat prooroc al Celui Prea Înalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregăteşti căile Lui, (Luca 1:76)
Şi iată că un înger al Domnului s’a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s’au înfricoşat foarte tare. (Luca 2:9)
astăzi în cetatea lui David, vi s’a născut un Mîntuitor, care este Hristos, Domnul. (Luca 2:11)
După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: ,,Haidem să mergem pînă la Betleem, şi să vedem ce ni s’a spus şi ce ne -a făcut cunoscut Domnul.“ (Luca 2:15)
Şi, cînd s’au împlinit zilele pentru curăţirea lor, după Legea lui Moise, Iosif şi Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să -L înfăţişeze înaintea Domnului, – (Luca 2:22)
după cum este scris în Legea Domnului: ,,Orice întîi născut de partea bărbătească va fi închinat Domnului“, (Luca 2:23)
şi ca să aducă jertfă: o păreche de turturele sau doi pui de porumbei, după cum este poruncit în Legea Domnului. (Luca 2:24)
Duhul Sfînt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului. (Luca 2:26)
După ce au împlinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif şi Maria s’au întors în Galilea, în cetatea lor Nazaret. (Luca 2:39)
după cum este scris în cartea cuvintelor proorocului Isaia: ,,Iată glasul celui ce strigă în pustie: ,Pregătiţi calea Domnului, neteziţi -I cărările. (Luca 3:4)
Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Înapoia Mea, Satano! Este scris: Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, şi numai Lui să -I slujeşti.“ (Luca 4:8)
Isus i -a răspuns: ,,S’a spus: Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.“ (Luca 4:12)
,,Duhul Domnului este peste Mine, pentrucă M’a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M’a trimes să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea, şi orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsaţi, (Luca 4:18)
şi să vestesc anul de îndurare al Domnului.“ (Luca 4:19)
Într’una din zile, Isus învăţa pe noroade. Nişte Farisei şi învăţători ai Legii, cari veniseră din toate satele Galileii şi Iudeii şi din Ierusalim, stăteau acolo; iar puterea Domnului era cu El, ca să vindece. (Luca 5:17)
Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pînile pentru punerea înaintea Domnului, a mîncat din ele, şi a dat şi celor ce erau cu el, măcar că nu era îngăduit să le mănînce decît preoţii?“ (Luca 6:4)
Domnul, cînd a văzut -o, I s’a făcut milă de ea, şi i -a zis: ,,Nu plînge!“ (Luca 7:13)
După aceea Domnul a mai rînduit alţi şaptezeci de ucenici, şi i -a trimes doi cîte doi înaintea Lui, în toate cetăţile şi în toate locurile, pe unde avea să treacă El. (Luca 10:1)
Şi le -a zis: ,,Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său. (Luca 10:2)
El a răspuns: ,,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.“ (Luca 10:27)
Ea avea o soră numită Maria, care s’a aşezat jos la picioarele Domnului, şi asculta cuvintele Lui. (Luca 10:39)
Dar Domnul i -a zis: ,,Voi, Fariseii, curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de jăfuire şi de răutate. (Luca 11:39)
Şi Domnul a zis: ,,Cine este ispravnicul credincios şi înţelept, pe care -l va pune stăpînul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită? (Luca 12:42)
,,Făţarnicilor“, i -a răspuns Domnul; ,,oare în ziua Sabatului nu-şi desleagă fiecare din voi boul sau măgarul dela iesle, şi -l duce de -l adapă? (Luca 13:15)
Iată că vi se va lăsa casa pustie; dar vă spun că nu Mă veţi mai vedea, pînă veţi zice: ,Binecuvîntat este Celce vine în Numele Domnului!“ (Luca 13:35)
Apostolii au zis Domnului: ,,Măreşte-ne credinţa!“ (Luca 17:5)
Şi Domnul a zis: ,,Dacă aţi avea credinţă cît un grăunte de muştar, aţi zice dudului acestuia: ,Desrădăcinează-te şi sădeşte-te în mare`, şi v’ar asculta. (Luca 17:6)
Domnul a adăogat: ,Auziţi ce zice judecătrul nedrept? (Luca 18:6)
Dar Zacheu a stătut înaintea Domnului, şi I -a zis: ,,Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.“ (Luca 19:8)
Dacă vă va întreba cineva: ,Pentruce -l deslegaţi?` să -i spuneţi aşa: ,Pentrucă Domnul are trebuinţă de el.“ (Luca 19:31)
Ei au răspuns: ,,Domnul are trebuinţă de el.“ (Luca 19:34)
Ei ziceau: ,,Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!“ (Luca 19:38)
Dar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre ,Rug`, cînd numeşte pe Domnul: ,Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.` (Luca 20:37)
Căci însuş David zice în Cartea Psalmilor: ,Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea, (Luca 20:42)
Domnul a zis: ,,Simone, Simone, Satana v’a cerut să vă cearnă ca grîul. (Luca 22:31)
Domnul S’a întors, şi S’a uitat ţintă la Petru. Şi Petru şi -a adus aminte de vorba pe care i -o spusese Domnul: ,,Înainte ca să cînte cocoşul te vei lepăda de Mine de trei ori.“ (Luca 22:61)
au intrat înlăuntru, şi n’au găsit trupul Domnului Isus. (Luca 24:3)
şi zicînd: ,,A înviat Domnul cu adevărat, şi S’a arătat lui Simon.“ (Luca 24:34)
,,Eu“, a zis el, ,,sînt glasul celuice strigă în pustie: ,Neteziţi calea Domnului`, cum a zis proorocul Isaia.“ (Ioan 1:23)
Domnul a aflat că Fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici decît Ioan. (Ioan 4:1)
Căci un înger al Domnului se pogora, din cînd în cînd, în scăldătoare, şi turbura apa. Şi cel dintîi, care se pogora în ea, după turburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut. (Ioan 5:4)
A doua zi sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mîncaseră ei pînea, dupăce Domnul mulţămise lui Dumnezeu. (Ioan 6:23)
Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir, şi I -a şters picioarele cu părul ei, şi Lazăr cel bolnav era fratele ei. – (Ioan 11:2)
a luat ramuri de finic, şi I -a ieşit în întîmpinare, strigînd: ,,Osana! Binecuvîntat este Celce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!“ (Ioan 12:13)
s’au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat, şi au zis: ,,Domnule, am vrea să vedem pe Isus.“ (Ioan 12:21)
ca să se împlinească vorba, pe care o spusese proorocul Isaia: ,,Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre? Şi cui a fost descoperită puterea braţului Domnului?“ (Ioan 12:38)
Voi Mă numiţi ,Învăţătorul şi Domnul`, şi bine ziceţi, căci sînt. (Ioan 13:13)
Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul vostru, v’am spălat picioarele, şi voi sînteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora. (Ioan 13:14)
A alergat la Simon Petru şi la celalt ucenic, pe care -l iubea Isus, şi le -a zis: ,,Au luat pe Domnul din mormînt, şi nu ştiu unde L-au pus.“ (Ioan 20:2)
,,Femeie“, i-au zis ei, ,,pentruce plîngi?“ Ea le -a răspuns: ,,Pentrucă au luat pe Domnul meu, şi nu ştiu unde L-au pus.“ (Ioan 20:13)
,,Femeie“, i -a zis Isus, ,,de ce plîngi? Pe cine cauţi?“ Ea a crezut că este grădinarul, şi I -a zis: ,,Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus, şi mă voi duce să -L iau.“ (Ioan 20:15)
Maria Magdalina s’a dus, şi a vestit ucenicilor că a văzut pe Domnul, şi că i -a spus aceste lucruri. (Ioan 20:18)
Şi după ce a zis aceste vorbe, le -a arătat mînile şi coasta Sa. Ucenicii s’au bucurat, cînd au văzut pe Domnul. (Ioan 20:20)
Ceilalţi ucenici i-au zis deci: ,,Am văzut pe Domnul!“ Dar el le -a răspuns: ,,Dacă nu voi vedea în mînile Lui semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mîna mea în coasta Lui, nu voi crede.“ (Ioan 20:25)
Drept răspuns, Toma I -a zis: ,,Domnul meu şi Dumnezeul meu!“ (Ioan 20:28)
Atunci ucenicul, pe care -l iubea Isus, a zis lui Petru: ,,Este Domnul!“ Cînd a auzit Simon Petru că este Domnul şi -a pus haina pe el, şi s’a încins, căci era desbrăcat, şi s’a aruncat în mare. (Ioan 21:7)
,,Veniţi de prînziţi,“ le -a zis Isus. Şi nici unul din ucenici nu cuteza să -L întrebe: ,,Cine eşti?“ căci ştiau că este Domnul. (Ioan 21:12)
Trebuie deci ca, dintre ceice ne-au însoţit în toată vremea în care a trăit Domnul Isus între noi, (Faptele Apostolilor 1:21)
soarele se va preface în întunerec, şi luna în sînge, înainte ca să vină ziua Domnului, ziua aceea mare şi strălucită. (Faptele Apostolilor 2:20)
Atunci oricine va chema Numele Domnului, va fi mîntuit.“ (Faptele Apostolilor 2:21)
Căci David zice despre El: ,,Eu aveam totdeauna pe Domnul înaintea mea, pentrucă El este la dreapta mea, ca să nu mă clatin. (Faptele Apostolilor 2:25)
Căci David nu s’a suit în ceruri, ci el singur zice: ,,Domnul a zis Domnului meu: ,Şezi la dreapta Mea, (Faptele Apostolilor 2:34)
Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri, şi pentru toţi cei ce sînt departe acum, în oricît de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru.“ (Faptele Apostolilor 2:39)
Ei lăudau pe Dumnezeu, şi erau plăcuţi înaintea întregului norod. Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mîntuiţi. (Faptele Apostolilor 2:47)
Aţi omorît pe Domnul vieţii, pe care Dumnezeu L -a înviat din morţi; noi sîntem martori ai Lui. (Faptele Apostolilor 3:15)
Pocăiţi-vă dar, şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină dela Domnul vremile de înviorare, (Faptele Apostolilor 3:19)
În adevăr, Moise a zis părinţilor noştri: ,,Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre fraţii voştri un prooroc ca mine; pe El să -L ascultaţi în tot ce vă va spune. (Faptele Apostolilor 3:22)
Împăraţii pămîntului s’au răsculat, şi domnitorii s’au unit împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său.` (Faptele Apostolilor 4:26)
Apostolii mărturiseau cu multă putere despre învierea Domnului Isus. Şi un mare har era peste toţi. (Faptele Apostolilor 4:33)
Atunci Petru i -a zis: ,,Cum de v’aţi înţeles între voi să ispitiţi pe Duhul Domnului? Iată picioarele celorce au îngropat pe bărbatul tău, sînt la uşă, şi te vor lua şi pe tine.“ (Faptele Apostolilor 5:9)
Numărul celor ce credeau în Domnul, bărbaţi şi femei, se mărea tot mai mult; (Faptele Apostolilor 5:14)
Dar un înger al Domnului a deschis uşile temniţei, noaptea, i -a scos afară, şi le -a zis: (Faptele Apostolilor 5:19)
Moise, cînd l -a văzut, s’a mirat de arătarea aceasta; şi, pe cînd se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului, (Faptele Apostolilor 7:31)
Domnul i -a zis: ,Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai, este un pămînt sfînt. (Faptele Apostolilor 7:33)
Acest Moise a zis fiilor lui Israel: ,Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre fraţii voştri un prooroc ca mine: de el să ascultaţi.“ (Faptele Apostolilor 7:37)
,Cerul este scaunul Meu de domnie, şi pămîntul este aşternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veţi zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu de odihnă? (Faptele Apostolilor 7:49)
Căci nu Se pogorîse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus. (Faptele Apostolilor 8:16)
Pocăieşte-te dar de această răutate a ta, şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gîndul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă; (Faptele Apostolilor 8:22)
Simon a răspuns: ,,Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întîmple nimic din ce aţi zis.“ (Faptele Apostolilor 8:24)
După ce au mărturisit despre Cuvîntul Domnului, şi după ce l-au propovăduit, Petru şi Ioan s’au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de ale Samaritenilor. (Faptele Apostolilor 8:25)
Un înger al Domnului a vorbit lui Filip, şi i -a zis: ,,Scoală-te, şi du-te spre miazăzi, pe drumul care pogoară spre Ierusalim la Gaza, şi care este pustiu.“ (Faptele Apostolilor 8:26)
Cînd au ieşit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l -a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie, (Faptele Apostolilor 8:39)
Dar Saul sufla încă ameninţarea şi uciderea împotriva ucenicilor Domnului. S’a dus la marele preot, (Faptele Apostolilor 9:1)
,,Cine eşti Tu, Doamne?“ a răspuns el. Şi Domnul a zis: ,,Eu sînt Isus, pe care -L prigoneşti. ,,Ţi-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într’un ţepuş.“ (Faptele Apostolilor 9:5)
Tremurînd şi plin de frică, el a zis: ,,Doamne, ce vrei să fac?“ ,,Scoală-te,“ i -a zis Domnul, ,,intră în cetate, şi ţi se va spune ce trebuie să faci.“ (Faptele Apostolilor 9:6)
În Damasc era un ucenic numit Anania. Domnul i -a zis într’o vedenie: ,,Anania!“ ,,Iată-mă Doamne,“ a răspuns el. (Faptele Apostolilor 9:10)
Şi Domnul i -a zis: ,,Scoală-te, du-te pe uliţa care se cheamă ,Dreaptă,` şi caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars. Căci iată, el se roagă; (Faptele Apostolilor 9:11)
Dar Domnul i -a zis: ,,Du-te, căci el este un vas, pe care l-am ales, ca să ducă Numele Meu înaintea Nemurilor, înaintea împăraţilor, şi înaintea fiilor lui Israel; (Faptele Apostolilor 9:15)
Anania a plecat; şi, după ce a intrat în casă, a pus mînile peste Saul, şi a zis: ,,Frate Saule, Domnul Isus, care ţi S’a arătat pe drumul pe care veneai, m’a trimes ca să capeţi vederea, şi să te umpli de Duhul Sfînt.“ (Faptele Apostolilor 9:17)
Atunci Barnaba l -a luat cu el, l -a dus la apostoli, şi le -a istorisit cum, pe drum, Saul văzuse pe Domnul, care i -a vorbit, şi cum în Damasc propovăduise cu îndrăzneală în Numele lui Isus. (Faptele Apostolilor 9:27)
şi propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului. Vorbea şi se întreba şi cu Evreii cari vorbeau greceşte, dar ei căutau să -l omoare. (Faptele Apostolilor 9:29)
Biserica se bucura de pace în toată Iudea, Galilea şi Samaria, se întărea sufleteşte, şi umbla în frica Domnului; şi, cu ajutorul Duhului Sfînt, se înmulţea. (Faptele Apostolilor 9:31)
Toţi locuitorii din Lida şi din Sarona, l-au văzut, şi s’au întors la Domnul. (Faptele Apostolilor 9:35)
Minunea aceasta a fost cunoscută în toată cetatea Iope, şi mulţi au crezut în Domnul. (Faptele Apostolilor 9:42)
Am trimes îndată la tine, şi bine ai făcut că ai venit. Acum dar, toţi sîntem aici înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm tot ce ţi -a poruncit Domnul să ne spui.“ (Faptele Apostolilor 10:33)
El a trimes Cuvîntul Său fiilor lui Israel, şi le -a vestit Evanghelia păcii, prin Isus Hristos, care este Domnul tuturor. (Faptele Apostolilor 10:36)
Şi a poruncit să fie botezaţi în Numele Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat să mai rămînă cîteva zile la ei. (Faptele Apostolilor 10:48)
Şi mi-am adus aminte de vorba Domnului, cum a zis: ,Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfînt.` (Faptele Apostolilor 11:16)
Deci, dacă Dumnezeu le -a dat acelaş dar, ca şi nouă, cari am crezut în Domnul Isus Hristos, cine eram eu să mă împotrivesc lui Dumnezeu?“ (Faptele Apostolilor 11:17)
Totuş printre ei au fost cîţiva oameni din Cipru şi din Cirena, cari au venit în Antiohia, au vorbit şi Grecilor, şi le-au propovăduit Evanghelia Domnului Isus. (Faptele Apostolilor 11:20)
Mîna Domnului era cu ei, şi un mare număr de oameni au crezut şi s’au întors la Domnul. (Faptele Apostolilor 11:21)
Cînd a ajuns el, şi a văzut harul lui Dumnezeu, s’a bucurat, şi i -a îndemnat pe toţi să rămînă cu inimă hotărîtă alipiţi de Domnul. (Faptele Apostolilor 11:23)
Căci Barnaba era un om de bine, plin de Duhul Sfînt şi de credinţă. Şi destul de mult norod s’a adaos la Domnul. (Faptele Apostolilor 11:24)
Şi iată, un înger al Domnului a stătut lîngă el pe neaşteptate, şi o lumină a strălucit în temniţă. Îngerul a deşteptat pe Petru, lovindu -l în coastă, şi i -a zis: ,,Scoală-te, iute!“ Lanţurile i-au căzut jos de pe mîni. (Faptele Apostolilor 12:7)
Cînd şi -a venit Petru în fire, a zis: ,,Acum văd cu adevărat că Domnul a trimes pe îngerul Său, şi m’a scăpat din mîna lui Irod şi dela tot ce aştepta poporul Iudeu.“ (Faptele Apostolilor 12:11)
Petru le -a făcut semn cu mîna să tacă, le -a istorisit cum îl scosese Domnul din temniţă, şi a zis: ,,Spuneţi lucrul acesta lui Iacov şi fraţilor.“ Apoi a ieşit, şi s’a dus într’alt loc. (Faptele Apostolilor 12:17)
Îndată l -a lovit un înger al Domnului, pentrucă nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Şi a murit mîncat de viermi. (Faptele Apostolilor 12:23)
Pe cînd slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfînt a zis: ,,Puneţi-Mi deoparte pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.“ (Faptele Apostolilor 13:2)
şi a zis: ,,Om plin de toată viclenia şi de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaş al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strîmbi căile drepte ale Domnului? (Faptele Apostolilor 13:10)
Acum, iată că mîna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, şi nu vei vedea soarele pînă la o vreme.“ Îndată a căzut peste el ceaţă şi întunerec, şi căuta bîjbîind nişte oameni, cari să -l ducă de mînă. (Faptele Apostolilor 13:11)
Atunci dregătorul, cînd a văzut ce se întîmplase, a crezut, şi a rămas uimit de învăţătura Domnului. (Faptele Apostolilor 13:12)
Căci aşa ne -a poruncit Domnul: ,Te-am pus ca să fii Lumina Neamurilor, ca să duci mîntuirea pînă la marginile pămîntului.“ (Faptele Apostolilor 13:47)
Neamurile se bucurau cînd au auzit lucrul acesta şi preamăreau Cuvîntul Domnului. Şi toţi cei ce erau rînduiţi să capete viaţa vecinică, au crezut. (Faptele Apostolilor 13:48)
Cuvîntul Domnului se răspîndea în toată ţara. (Faptele Apostolilor 13:49)
Totuş au rămas destul de multă vreme în Iconia şi vorbeau cu îndrăzneală în Domnul, care adeverea Cuvîntul privitor la harul Său, şi îngăduia să se facă semne şi minuni prin mînile lor. (Faptele Apostolilor 14:3)
Au rînduit presbiteri în fiecare Biserică, şi după ce s’au rugat şi au postit, i-au încredinţat în mîna Domnului, în care crezuseră. (Faptele Apostolilor 14:23)
Ci credem că noi, ca şi ei, sîntem mîntuiţi prin harul Domnului Isus.“ (Faptele Apostolilor 15:11)
pentruca rămăşiţa de oameni să caute pe Domnul, ca şi toate Neamurile peste cari este chemat Numele Meu, (Faptele Apostolilor 15:17)
zice Domnul, care face aceste lucruri, şi căruia Îi sînt cunoscute din vecinicie.` (Faptele Apostolilor 15:18)
oamenii aceştia, cari şi-au pus în joc viaţa pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos. (Faptele Apostolilor 15:26)
Pavel şi Barnaba au rămas în Antiohia, şi învăţau pe norod şi propovăduiau, cu mulţi alţii, Cuvîntul Domnului. (Faptele Apostolilor 15:35)
După cîteva zile, Pavel a zis lui Barnaba: ,,Să ne întoarcem, şi să mergem pela fraţii din toate cetăţile, în cari am vestit Cuvîntul Domnului, ca să vedem ce mai fac.“ (Faptele Apostolilor 15:36)
Pavel şi -a ales pe Sila, şi a plecat, dupăce a fost încredinţat de fraţi în grija harului Domnului. (Faptele Apostolilor 15:40)
După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem în Macedonia, căci înţelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia. (Faptele Apostolilor 16:10)
Una din ele, numită Lidia, vînzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu, şi asculta. Domnul i -a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel. (Faptele Apostolilor 16:14)
După ce a fost botezată, ea şi casa ei, ne -a rugat şi ne -a zis: ,,Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămîneţi în casa mea.“ Şi ne -a silit să intrăm. (Faptele Apostolilor 16:15)
Pavel şi Sila i-au răspuns: ,,Crede în Domnul Isus, şi vei fi mîntuit tu şi casa ta.“ (Faptele Apostolilor 16:31)
Şi i-au vestit Cuvîntul Domnului, atît lui cît şi tuturor celor din casa lui. (Faptele Apostolilor 16:32)
Dumnezeu, care a făcut lumea şi tot ce este în ea, este Domnul cerului şi al pămîntului, şi nu locuieşte în temple făcute de mîni. (Faptele Apostolilor 17:24)
Dar Crisp, fruntaşul sinagogii, a crezut în Domnul împreună cu toată casa lui. Şi mulţi dintre Corinteni, cari auziseră pe Pavel, au crezut şi ei, şi au fost botezaţi. (Faptele Apostolilor 18:8)
Noaptea, Domnul a zis lui Pavel într’o vedenie: ,,Nu te teme; ci vorbeşte şi nu tăcea, (Faptele Apostolilor 18:9)
El era învăţat în ce priveşte Calea Domnului, avea un duh înfocat, şi vorbea şi învăţa amănunţit pe oameni despre Isus, măcar că nu cunoştea decît botezul lui Ioan. (Faptele Apostolilor 18:25)
Cînd au auzit ei aceste vorbe, au fost botezaţi în Numele Domnului Isus. (Faptele Apostolilor 19:5)
Dar, fiindcă unii rămîneau împietriţi şi necredincioşi, şi vorbeau de rău Calea Domnului înaintea norodului, Pavel a plecat dela ei, a despărţit pe ucenici de ei, şi a învăţat în fiecare zi pe norod în şcoala unuia numit Tiran. (Faptele Apostolilor 19:9)
Lucrul acesta a ţinut doi ani, aşa că toţi ceice locuiau în Asia, Iudei şi Greci, au auzit Cuvîntul Domnului. (Faptele Apostolilor 19:10)
Nişte exorcişti Iudei, cari umblau din loc în loc, au încercat să cheme Numele Domnului Isus peste ceice aveau duhuri rele, zicînd: ,,Vă jur pe Isus, pe care -L propovăduieşte Pavel, să ieşiţi afară!“ (Faptele Apostolilor 19:13)
Lucrul acesta a fost cunoscut de toţi Iudeii, de toţi Grecii cari locuiau în Efes, şi i -a apucat frica pe toţi: şi Numele Domnului Isus era proslăvit. (Faptele Apostolilor 19:17)
Cu atîta putere se răspîndea şi se întărea Cuvîntul Domnului. (Faptele Apostolilor 19:20)
Pe vremea aceea, s’a făcut o mare turburare cu privire la Calea Domnului. (Faptele Apostolilor 19:23)
Am slujit Domnului cu toată smerenia, cu multe lacrămi, şi în mijlocul încercărilor, pe cari mi le ridicau uneltirile Iudeilor. (Faptele Apostolilor 20:19)
şi să vestesc Iudeilor şi Grecilor: pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus Hristos. (Faptele Apostolilor 20:21)
Dar eu nu ţin numai decît la viaţa mea, ca şi cum mi-ar fi scumpă, ci vreau numai să-mi sfîrşesc cu bucurie calea şi slujba, pe care am primit -o dela Domnul Isus, ca să vestesc Evaghelia harului lui Dumnezeu. (Faptele Apostolilor 20:24)
Luaţi seama dar la voi înşivă şi la toată turma peste care v’a pus Duhul Sfînt episcopi (Sau: priveghetori.), ca să păstoriţi Biserica Domnului, pe care a cîştigat -o cu însuş sîngele Său. (Faptele Apostolilor 20:28)
În toate privinţele v’am dat o pildă, şi v’am arătat că, lucrînd astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi, şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care însuş a zis: ,Este mai ferice să dai decît să primeşti.“ (Faptele Apostolilor 20:35)
Atunci Pavel a răspuns: ,Ce faceţi de plîngeţi aşa, şi-mi rupeţi inima? Eu sînt gata nu numai să fiu legat, dar chiar să şi mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus.“ (Faptele Apostolilor 21:13)
Dacă am văzut că nu -l putem îndupleca, n’am mai stăruit, şi am zis: ,Facă-se voia Domnului!` (Faptele Apostolilor 21:14)
Atunci am zis: ,Ce să fac, Doamne?` ,Scoală-te`, mi -a răspuns Domnul, ,du-te în Damasc, şi acolo ţi se va spune ce trebuie să faci.“ (Faptele Apostolilor 22:10)
Şi acum, ce zăboveşti? Scoală-te, primeşte botezul, şi fii spălat de păcatele tale, chemînd Numele Domnului.“ (Faptele Apostolilor 22:16)
şi am văzut pe Domnul care-mi zicea: ,Grăbeşte-te, ieşi iute din Ierusalim, căci nu vor primi mărturisirea ta despre Mine.“ (Faptele Apostolilor 22:18)
În noaptea următoare, Domnul S’a arătat lui Pavel, şi i -a zis: ,,Îndrăzneşte, Pavele; căci, după cum ai mărturisit despre Mine în Ierusalim, tot aşa trebuie să mărturiseşti şi în Roma.“ (Faptele Apostolilor 23:11)
,Cine eşti, Doamne?` am răspuns eu. Şi Domnul a zis: ,Eu sînt Isus, pe care -L prigoneşti. (Faptele Apostolilor 26:15)
propovăduia Împărăţia lui Dumnezeu, şi învăţa pe oameni, cu toată îndrăzneala şi fără nicio pedică, cele privitoare la Domnul Isus Hristos (Faptele Apostolilor 28:31)
iar în ce priveşte duhul sfinţeniei dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor; adică pe Isus Hristos, Domnul nostru, (Romani 1:4)
Deci, vouă tuturor, cari sînteţi prea iubiţi ai lui Dumnezeu în Roma, chemaţi să fiţi sfinţi: Har şi pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, şi dela Domnul Isus Hristos! (Romani 1:7)
Ferice de omul, căruia nu -i ţine Domnul în seamă păcatul!“ (Romani 4:8)
ci este scris şi pentru noi, cărora de asemenea ne va fi socotită, nouă celor ce credem în Cel ce a înviat din morţi pe Isus Hristos, Domnul nostru, (Romani 4:24)
Deci, fiindcă sîntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă, avem (Sau: Să avem.) pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. (Romani 5:1)
Şi nu numai atît, dar ne şi bucurăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos, prin care am căpătat împăcarea. (Romani 5:11)
pentruca, după cum păcatul a stăpînit dînd moartea, tot aşa şi harul să stăpînească dînd neprihănirea, ca să dea viaţa vecinică, prin Isus Hristos, Domnul nostru. (Romani 5:21)
Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă morţi faţă de păcat, şi vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru. (Romani 6:11)
Fiindcă plata păcatului este moartea: dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa vecinică în Isus Hristos, Domnul nostru. (Romani 6:23)
Mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!… Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea pămîntească, slujesc legii păcatului. (Romani 7:25)
nici înălţimea, nici adîncimea, nici o altă făptură (Sau: zidire.), nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru. (Romani 8:39)
Căci Domnul va împlini pe deplin şi repede pe pămînt cuvîntul Lui. (Romani 9:28)
Şi, cum zisese Isaia mai înainte: ,,Dacă nu ne-ar fi lăsat Domnul Savaot o sămînţă, am fi ajuns ca Sodoma, şi ne-am fi asemănat cu Gomora.“ (Romani 9:29)
Fiindcă ,oricine va chema Numele Domnului, va fi mîntuit.` (Romani 10:13)
Şi în adevăr, ,,cine a cunoscut gîndul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui? (Romani 11:34)
În sîrguinţă, fiţi fără preget. Fiţi plini de rîvnă cu duhul. Slujiţi Domnului. (Romani 12:11)
Prea iubiţilor, nu vă răsbunaţi singuri; ci lăsaţi să se răzbune mînia lui Dumnezeu; căci este scris: ,,Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti“, zice Domnul. (Romani 12:19)
ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos, şi nu purtaţi grijă de firea pămîntească, pentruca să -i treziţi poftele. (Romani 13:14)
Cine eşti tu, care judeci pe robul altuia? Dacă stă în picioare sau cade, este treaba stăpînului său; totuş, va sta în picioare, căci Domnul are putere să -l întărească pentru ca să stea. (Romani 14:4)
Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n’o face. Cine mănîncă, pentru Domnul mănîncă; pentrucă aduce mulţămiri lui Dumnezeu. Cine nu mănîncă, pentru Domnul nu mănîncă; şi aduce şi el mulţămiri lui Dumnezeu. (Romani 14:6)
Căci dacă trăim, pentru Domnul trăim; şi dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi sîntem ai Domnului. (Romani 14:8)
Fiindcă este scris: ,,Pe viaţa Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca înaintea Mea, şi orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.“ (Romani 14:11)
Eu ştiu şi sînt încredinţat în Domnul Isus, că nimic nu este necurat în sine, şi că un lucru nu este necurat de cît pentru cel ce crede că este necurat. (Romani 14:14)
pentruca toţi împreună, cu o inimă şi cu o gură, să slăviţi pe Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos. (Romani 15:6)
Şi iarăş: ,,Lăudaţi pe Domnul, toate Neamurile; slăviţi -L, toate noroadele.“ (Romani 15:11)
Vă îndemn dar, fraţilor, pentru Domnul nostru Isus Hristos, şi pentru dragostea Duhului, să vă luptaţi împreună cu mine, în rugăciunile voastre către Dumnezeu pentru mine, (Romani 15:30)
s’o primiţi în Domnul, într’un chip vrednic de sfinţi, şi s’o ajutaţi în orice ar avea trebuinţă de voi; căci şi ea s -a arătat de ajutor multora şi îndeosebi mie. (Romani 16:2)
Spuneţi sănătate lui Ampliat, prea iubitul meu în Domnul. – (Romani 16:8)
Spuneţi sănătate lui Ierodion, ruda mea. -Spuneţi sănătate celor din casa lui Narcis, cari sînt ai Domnului. – (Romani 16:11)
Spuneţi sănătate Trifenei şi Trifosei, cari se ostenesc pentru Domnul. -Spuneţi sănătate Persidei prea iubite, care s’a ostenit mult pentru Domnul. – (Romani 16:12)
Spuneţi sănătate lui Ruf, cel ales în Domnul, şi mamei lui, care s’a arătat şi mama mea. – (Romani 16:13)
Căci astfel de oameni nu slujesc lui Hristos, Domnul nostru, ci pîntecelui lor; şi, prin vorbiri dulci şi amăgitoare, ei înşală inimile celor lesne crezători. (Romani 16:18)
Dumnezeul păcii va zdrobi în curînd pe Satana supt picioarele voastre. Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi! Amin. (Romani 16:20)
Vă trimet sănătate în Domnul eu, Terţiu, care am scris epistola aceasta. – (Romani 16:22)
Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin. (Romani 16:24)
către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint, către cei ce au fost sfinţiţi în Hristos Isus, chemaţi să fie sfinţi, şi către toţi cei ce cheamă în vreun loc Numele lui Isus Hristos, Domnul lor şi al nostru: (1 Corinteni 1:2)
Har şi pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, şi dela Domnul Isus Hristos! (1 Corinteni 1:3)
aşa că nu duceţi lipsă de niciun fel de dar, în aşteptarea arătării Domnului nostru Isus Hristos. (1 Corinteni 1:7)
El vă va întări pînă la sfîrşit, în aşa fel ca să fiţi fără vină în ziua venirii Domnului nostru Isus Hristos. (1 Corinteni 1:8)
Credincios este Dumnezeu, care v’a chemat la părtăşia cu Fiul Său Isus Hristos, Domnul nostru. (1 Corinteni 1:9)
Vă îndemn, fraţilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, să aveţi toţi acelaş fel de vorbire, să n’aveţi desbinări între voi, ci să fiţi uniţi în chip desăvîrşit într’un gînd şi o simţire. (1 Corinteni 1:10)
pentruca, după cum este scris: ,,Cine se laudă, să se laude în Domnul.“ (1 Corinteni 1:31)
şi pe care n’a cunoscut -o niciunul din fruntaşii veacului acestuia; căci, dacă ar fi cunoscut -o, n-ar fi răstignit pe Domnul slavei. (1 Corinteni 2:8)
Căci ,,cine a cunoscut gîndul Domnului, ca să -I poată da învăţătură?“ Noi însă avem gîndul lui Hristos. (1 Corinteni 2:16)
Cine este Pavel? Şi cine este Apolo? Nişte slujitori ai lui Dumnezeu, prin cari aţi crezut; şi fiecare după puterea dată lui de Domnul. (1 Corinteni 3:5)
lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. (1 Corinteni 3:13)
Şi iarăş: ,,Domnul cunoaşte gîndurile celor înţelepţi. Ştie că sînt deşarte.“ (1 Corinteni 3:20)
Căci n’am nimic împotriva mea; totuş nu pentru aceasta sînt socotit neprihănit: Cel ce mă judecă, este Domnul. (1 Corinteni 4:4)
De aceea să nu judecaţi nimic înainte de vreme, pînă va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întunerec, şi va descoperi gîndurile inimilor. Atunci, fiecare îşi va căpăta lauda dela Dumnezeu. (1 Corinteni 4:5)
Pentru aceasta v’am trimes pe Timotei, care este copilul meu prea iubit şi credincios în Domnul. El vă va aduce aminte de felul meu de purtare în Hristos şi de felul cum învăţ eu pe oameni pretutindeni în toate Bisericile. (1 Corinteni 4:17)
Dar dacă va voi Domnul, voi veni în curînd la voi, şi atunci voi vedea nu vorbele, ci puterea celorce s’au îngîmfat. (1 Corinteni 4:19)
În Numele Domnului Isus, voi şi duhul meu, fiind adunaţi la olaltă, prin puterea Domnului nostru Isus, (1 Corinteni 5:4)
am hotărît ca un astfel de om să fie dat pe mîna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie mîntuit în ziua Domnului Isus. (1 Corinteni 5:5)
Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi, în Numele Domnului Isus Hristos, şi prin Duhul Dumnezeului nostru. (1 Corinteni 6:11)
Mîncările sînt pentru pîntece, şi pîntecele este pentru mîncări. Şi Dumnezeu va nimici şi pe unul şi pe celelalte. Dar trupul nu este pentru curvie: el este pentru Domnul, şi Domnul este pentru trup. (1 Corinteni 6:13)
Şi Dumnezeu, care a înviat pe Domnul, ne va învia şi pe noi cu puterea Sa. (1 Corinteni 6:14)
Dar cine se lipeşte de Domnul, este un singur duh cu El. (1 Corinteni 6:17)
Celor căsătoriţi, le poruncesc nu eu, ci Domnul, ca nevasta să nu se despartă de bărbat. (1 Corinteni 7:10)
Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: Dacă un frate are o nevastă necredincioasă, şi ea voieşte să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea. (1 Corinteni 7:12)
Încolo, fiecare să rămînă în starea în care l -a aşezat Domnul, şi în care l -a chemat Dumnezeu. Aceasta este rînduiala pe care am aşezat -o în toate Bisericile. (1 Corinteni 7:17)
Căci robul chemat în Domnul, este un slobozit al Domnului. Tot aşa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos. (1 Corinteni 7:22)
Cît despre fecioare, n’am o poruncă din partea Domnului. Le dau însă un sfat, ca unul care am căpătat dela Domnul harul să fiu vrednic de crezare. (1 Corinteni 7:25)
Dar eu aş vrea ca voi să fiţi fără griji. Cine nu este însurat, se îngrijeşte de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului. (1 Corinteni 7:32)
Tot aşa, între femeia măritată şi fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijeşte de lucrurile Domnului, ca să fie sfîntă şi cu trupul şi cu duhul; iar cea măritată se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei. (1 Corinteni 7:34)
Vă spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă prind într’un laţ, ci pentru ceeace este frumos, şi ca să puteţi sluji Domnului fără piedici. (1 Corinteni 7:35)
O femeie măritată este legată de lege cîtă vreme îi trăieşte bărbatul; dar dacă -i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul. (1 Corinteni 7:39)
Nu sînt eu slobod? Nu sînt eu apostol? N’am văzut eu pe Isus, Domnul nostru? Nu sînteţi voi lucrul meu în Domnul? (1 Corinteni 9:1)
Dacă nu sînt apostol pentru alţii, sînt măcar pentru voi; căci voi sînteţi pecetea apostoliei mele în Domnul. (1 Corinteni 9:2)
N’avem dreptul să ducem cu noi o soră, care să fie nevasta noastră, cum fac ceilalţi apostoli, şi fraţii Domnului, şi Chifa? (1 Corinteni 9:5)
Tot aşa, Domnul a rînduit ca cei ce propovăduiesc Evanghelia, să trăiască din Evanghelie. (1 Corinteni 9:14)
Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, cari au pierit prin şerpi. (1 Corinteni 10:9)
Nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul dracilor; nu puteţi lua parte la masa Domnului şi la masa dracilor. (1 Corinteni 10:21)
Sau vrem să întărîtăm pe Domnul la gelozie? Sîntem noi mai tari decît El? (1 Corinteni 10:22)
Căci ,,al Domnului este pămîntul şi tot ce cuprinde el.“ (1 Corinteni 10:26)
Dar dacă vă spune cineva: ,,Lucrul acesta a fost jertfit idolilor“, să nu mîncaţi, din pricina celui ce v’a înştiinţat şi din pricina cugetului; căci ,,al Domnului este pămîntul şi tot ce cuprinde el.“ (1 Corinteni 10:28)
Totuş, în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie. (1 Corinteni 11:11)
Cînd vă adunaţi dar în acelaş loc, nu este cu putinţă să mîncaţi cina Domnului. (1 Corinteni 11:20)
Căci am primit dela Domnul ce v’am învăţat; şi anume că, Domnul Isus, în noaptea în care a fost vîndut, a luat o pîne. (1 Corinteni 11:23)
Pentrucă, oridecîteori mîncaţi din pînea aceasta şi beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului, pînă va veni El. (1 Corinteni 11:26)
De aceea, oricine mănîncă pînea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul şi sîngele Domnului. (1 Corinteni 11:27)
Căci cine mănîncă şi bea, îşi mănîncă şi bea osînda lui însuş, dacă nu deosebeşte trupul Domnului. (1 Corinteni 11:29)
Dar cînd sîntem judecaţi, sîntem pedepsiţi de Domnul, ca să nu fim osîndiţi odată cu lumea. (1 Corinteni 11:32)
De aceea vă spun că nimeni, dacă vorbeşte prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: ,,Isus să fie anatema!“ Şi nimeni nu poate zice: ,,Isus este Domnul“, decît prin Duhul Sfînt. (1 Corinteni 12:3)
În Lege este scris: ,,Voi vorbi norodului acestuia prin altă limbă şi prin buze străine; şi nici aşa nu Mă vor asculta, zice Domnul.“ (1 Corinteni 14:21)
Dacă crede cineva că este prooroc sau însuflat de Dumnezeu, să înţeleagă că ce vă scriu eu, este o poruncă a Domnului. (1 Corinteni 14:37)
În fiecare zi eu sînt în primejdie de moarte; atît este de adevărat lucrul acesta, fraţilor, cît este de adevărat că am de ce să mă laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru. (1 Corinteni 15:31)
Dar mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos! (1 Corinteni 15:57)
De aceea, prea iubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zădarnică. (1 Corinteni 15:58)
De data aceasta nu vreau să vă văd în treacăt, ci trag nădejde să mai rămîn cu voi cîtăva vreme, dacă va îngădui Domnul. (1 Corinteni 16:7)
Dacă soseşte Timotei, aveţi grijă să fie fără frică la voi; căci el este prins ca şi mine la lucrul Domnului. (1 Corinteni 16:10)
Bisericile din Asia vă trimet sănătate. Acuila şi Priscila, împreună cu Biserica din casa lor, vă trimet multă sănătate în Domnul. (1 Corinteni 16:19)
Dacă nu iubeşte cineva pe Domnul nostru Isus Hristos, să fie anatema! ,,Maranata“ (Domnul nostru vine!). (1 Corinteni 16:22)
Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi. (1 Corinteni 16:23)
Har şi pace vouă dela Dumnezeu, Tatăl nostru, şi dela Domnul Isus Hristos! (2 Corinteni 1:2)
Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mîngîieri, (2 Corinteni 1:3)
cum aţi şi cunoscut în parte, că noi sîntem lauda voastră, după cum şi voi veţi fi lauda noastră în ziua Domnului Isus. (2 Corinteni 1:14)
Cînd am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos, măcar că mi se deschisese acolo o uşă în Domnul, (2 Corinteni 2:12)
Dar oridecîteori vreunul se întoarce la Domnul, măhrama este luată. (2 Corinteni 3:16)
Căci Domnul este Duhul; şi unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. (2 Corinteni 3:17)
Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într’o oglindă, slava Domnului, şi sîntem schimbaţi în acelaş chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului. (2 Corinteni 3:18)
Căci noi nu ne propovăduim pe noi înşine, ci pe Domnul Hristos Isus. Noi sîntem robii voştri, pentru Isus. (2 Corinteni 4:5)
Purtăm întotdeauna cu noi, în trupul nostru, omorîrea Domnului Isus, pentruca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru. (2 Corinteni 4:10)
Şi ştim că Cel ce a înviat pe Domnul Isus, ne va învia şi pe noi împreună cu Isus, şi ne va face să ne înfăţişăm împreună cu voi. (2 Corinteni 4:14)
Aşa dar, noi întotdeauna sîntem plini de încredere; căci ştim că, dacă sîntem acasă în trup, pribegim departe de Domnul, – (2 Corinteni 5:6)
Da, sîntem plini de încredere, şi ne place mult mai mult să părăsim trupul acesta, ca să fim acasă la Domnul. (2 Corinteni 5:8)
Ca unii cari cunoaştem deci frica de Domnul, pe oameni, căutăm să -i încredinţăm; dar Dumnezeu ne cunoaşte bine, şi nădăjduiesc că şi voi ne cunoaşteţi bine în cugetele voastre. (2 Corinteni 5:11)
Deaceea: ,,Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. (2 Corinteni 6:17)
Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.“ (2 Corinteni 6:18)
Şi au făcut aceasta nu numai cum nădăjduisem, dar s’au dat mai întîi pe ei înşişi Domnului, şi apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu. (2 Corinteni 8:5)
Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, s’a făcut sărac pentru voi, pentruca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi. (2 Corinteni 8:9)
Mai mult, el a fost ales de Biserici să meargă împreună cu noi în această lucrare de binefacere, pe care o săvîrşim spre slava Domnului şi ca o dovadă de bunăvoinţa noastră. (2 Corinteni 8:19)
Căci căutăm să lucrăm cinstit nu numai înaintea Domnului, ci şi înaintea oamenilor. (2 Corinteni 8:21)
Şi chiar dacă m’aş lăuda ceva mai mult cu stăpînirea, pe care mi -a dat -o Domnul pentru zidirea voastră, iar nu pentru dărîmarea voastră, tot nu mi-ar fi ruşine. (2 Corinteni 10:8)
Ci, ,,oricine se laudă, să se laude în Domnul.“ (2 Corinteni 10:17)
Pentrucă nu cine se laudă singur, va fi primit, ci acela pe care Domnul îl laudă. (2 Corinteni 10:18)
Ce spun în această îndrăsneală, ca să mă laud, nu spun după Domnul, ci ca şi cum aş spune din nebunie. (2 Corinteni 11:17)
Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care este binecuvîntat în veci, ştie că nu mint!… (2 Corinteni 11:31)
E nevoe să mă laud, măcarcă nu este de folos. Voi veni totuş la vedeniile şi descoperirile Domnului. (2 Corinteni 12:1)
De trei ori am rugat pe Domnul să mi -l ia. (2 Corinteni 12:8)
Tocmai de aceea vă scriu aceste lucruri, cînd nu sînt de faţă, pentruca, atunci cînd voi fi de faţă, să nu mă port cu asprime, potrivit cu puterea pe care mi -a dat -o Domnul pentru zidire, iar nu pentru dărîmare. (2 Corinteni 13:10)
Harul Domnului Isus Hristos, şi dragostea lui Dumnezeu, şi împărtăşirea Sfîntului Duh, să fie cu voi cu toţi! Amin (2 Corinteni 13:14)
Har şi pace vouă dela Dumnezeu Tatăl, şi dela Domnul nostru Isus Hristos! (Galateni 1:3)
Dar n’am văzut pe niciunul altul dintre apostoli, decît pe Iacov, fratele Domnului. (Galateni 1:19)
Eu, cu privire la voi, am, în Domnul, încrederea că nu gîndiţi altfel. Dar cel ce vă tulbură, va purta osînda, oricine ar fi el. (Galateni 5:10)
În ce mă priveşte, departe de mine gîndul să mă laud cu altceva decît cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine, şi eu faţă de lume! (Galateni 6:14)
De acum încolo nimeni să nu mă mai necăjească, pentrucă port semnele Domnului Isus pe trupul meu. (Galateni 6:17)
Fraţilor, harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu duhul vostru! Amin (Galateni 6:18)
Har şi pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, şi dela Domnul Isus Hristos. (Efeseni 1:2)
Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne -a binecuvîntat cu tot felul de binecuvîntări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos. (Efeseni 1:3)
De aceea şi eu, de cînd am auzit despre credinţa în Domnul Isus care este în voi, şi despre dragostea voastră pentru toţi sfinţii, (Efeseni 1:15)
Şi mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea un duh de înţelepciune şi de descoperire, în cunoaşterea Lui, (Efeseni 1:17)
În El toată clădirea, bine închegată, creşte ca să fie un Templu sfînt în Domnul. (Efeseni 2:21)
după planul vecinic, pe care l -a făcut în Hristos Isus, Domnul nostru. (Efeseni 3:11)
…Iată dece, zic, îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos, (Efeseni 3:14)
Vă sfătuiesc dar eu, cel întemniţat pentru Domnul, să vă purtaţi într’un chip vrednic de chemarea, pe care aţi primit -o, (Efeseni 4:1)
Iată dar ce vă spun şi mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiţi cum trăiesc păgînii, în deşertăciunea gîndurilor lor, (Efeseni 4:17)
Odinioară eraţi întunerec; dar acum sînteţi lumină în Domnul. Umblaţi deci ca nişte copii ai luminii. (Efeseni 5:8)
Cercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului, (Efeseni 5:10)
De aceea nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului. (Efeseni 5:17)
Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări duhovniceşti, şi cîntaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului. (Efeseni 5:19)
Mulţămiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos. (Efeseni 5:20)
Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului; (Efeseni 5:22)
Copii, ascultaţi în Domnul de părinţii voştri, căci este drept. (Efeseni 6:1)
Şi voi, părinţilor, nu întărîtaţi la mînie pe copiii voştri, ci creşteţi -i, în mustrarea şi învăţătura Domnului. (Efeseni 6:4)
Slujiţi-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor, (Efeseni 6:7)
căci ştiţi că fiecare, fie rob, fie slobod, va primi răsplată dela Domnul, după binele pe care -l va fi făcut. (Efeseni 6:8)
Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui. (Efeseni 6:10)
Acum, ca să ştiţi şi voi despre mine, Tihic, prea iubitul frate şi slujitor credincios în Domnul, vă va face cunoscut totul. (Efeseni 6:21)
Pace fraţilor, şi dragoste împreună cu credinţa, din partea lui Dumnezeu Tatăl, şi din partea Domnului Isus Hristos! (Efeseni 6:23)
Harul să fie cu toţi cei ce iubesc pe Domnul nostru Isus Hristos în curăţie. Amin (Efeseni 6:24)
Har vouă şi pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, şi dela Domnul Isus Hristos! (Filipeni 1:2)
şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul. (Filipeni 2:11)
Nădăjduiesc, în Domnul Isus, să vă trimet în curînd pe Timotei, ca să fiu şi eu cu inimă bună cînd o să am ştiri despre voi. (Filipeni 2:19)
Şi am încredere în Domnul că în curînd voi veni şi eu. (Filipeni 2:24)
Primiţi -l deci în Domnul, cu toată bucuria; şi preţuiţi pe astfel de oameni. (Filipeni 2:29)
Încolo, fraţii mei, bucuraţi-vă în Domnul. (Filipeni 3:1)
Ba încă, şi acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am perdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să cîştig pe Hristos, (Filipeni 3:8)
Dar cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mîntuitor pe Domnul Isus Hristos. (Filipeni 3:20)
De aceea, prea iubiţii şi mult doriţii mei fraţi, bucuria şi cununa mea, rămîneţi astfel tari în Domnul, prea iubiţilor! (Filipeni 4:1)
Îndemn pe Evodia şi îndemn pe Sintichia să fie cu un gînd în Domnul. (Filipeni 4:2)
Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăş zic: Bucuraţi-vă! (Filipeni 4:4)
Blîndeţa voastră să fie cunoscută de toţi oamenii. Domnul este aproape. (Filipeni 4:5)
Am avut o mare bucurie în Domnul, că, însfîrşit, aţi putut să vă înoiţi iarăş simţimintele voastre faţă de mine. Vă gîndeaţi voi la aşa ceva, dar vă lipsea prilejul. (Filipeni 4:10)
Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin (Filipeni 4:23)
către sfinţii şi fraţii credincioşi în Hristos, cari sînt în Colose: Har şi pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, şi dela Domnul Isus Hristos. (Coloseni 1:2)
Mulţămim lui Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, căci ne rugăm neîncetat pentru voi, (Coloseni 1:3)
pentruca astfel să vă purtaţi într’un chip vrednic de Domnul, ca să -I fiţi plăcuţi în orice lucru: aducînd roade în tot felul de fapte bune, şi crescînd în cunoştinţa lui Dumnezeu: (Coloseni 1:10)
Astfel dar, după cum aţi primit pe Hristos Isus, Domnul, aşa să şi umblaţi în El, (Coloseni 2:6)
Şi orice faceţi, cu cuvîntul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus, şi mulţămiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl. (Coloseni 3:17)
Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri, cum se cuvine în Domnul. (Coloseni 3:18)
Copii, ascultaţi de părinţii voştri în toate lucrurile, căci lucrul acesta place Domnului. (Coloseni 3:20)
Robilor, ascultaţi în toate lucrurile pe stăpînii voştri pămînteşti; nu numai cînd sînteţi supt ochii lor, ca cei ce caută să placă oamenilor, ci cu curăţie de inimă, ca unii cari vă temeţi de Domnul. (Coloseni 3:22)
Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, (Coloseni 3:23)
ca unii cari ştiţi că veţi primi dela Domnul răsplata moştenirii. Voi slujiţi Domnului Hristos. (Coloseni 3:24)
Tot ce este cu privire la mine, vă va spune Tihic, fratele prea iubit şi slujitorul credincios, tovarăşul meu de slujbă în Domnul. (Coloseni 4:7)
Şi spuneţi lui Arhip: ,,Ia seama să împlineşti bine slujba pe care ai primit -o în Domnul.“ (Coloseni 4:17)
Pavel, Silvan şi Timotei, către Biserica Tesalonicenilor, care este în Dumnezeu Tatăl şi în Domnul Isus Hristos: Har şi pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, şi dela Domnul Isus Hristos. (1 Tesaloniceni 1:1)
căci ne aducem aminte fără încetare, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, de lucrarea credinţei voastre, de osteneala dragostei voastre şi de tăria nădejdii în Domnul nostru Isus Hristos! (1 Tesaloniceni 1:3)
Şi voi înşivă aţi călcat pe urmele mele şi pe urmele Domnului, întrucît aţi primit Cuvîntul în multe necazuri, cu bucuria care vine dela Duhul Sfînt; (1 Tesaloniceni 1:6)
În adevăr, nu numai că dela voi Cuvîntul Domnului a răsunat prin Macedonia şi Ahaia, dar vestea despre credinţa voastră în Dumnezeu s’a răspîndit pretutindeni, aşa că n’avem nevoie să mai vorbim de ea. (1 Tesaloniceni 1:8)
Iudeii aceştia au omorît pe Domnul Isus şi pe prooroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu, şi sînt vrăjmaşi tuturor oamenilor, (1 Tesaloniceni 2:15)
Căci cine este, în adevăr, nădejdea, sau bucuria, sau cununa noastră de slavă? Nu sînteţi voi, înaintea Domnului nostru Isus Hristos, la venirea Lui? (1 Tesaloniceni 2:19)
Acum, da, trăim, fiindcă voi staţi tari în Domnul. (1 Tesaloniceni 3:8)
Însuş Dumnezeu, Tatăl nostru, şi Domnul nostru Isus Hristos să ne netezească drumul la voi! (1 Tesaloniceni 3:11)
Domnul să vă facă să creşteţi tot mai mult în dragoste unii faţă de alţii şi faţă de toţi, cum facem şi noi înşine pentru voi, (1 Tesaloniceni 3:12)
ca să vi se întărească inimile, şi să fie fără prihană în sfinţenie, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus Hristos împreună cu toţi sfinţii Săi. (1 Tesaloniceni 3:13)
Încolo, fraţilor, fiindcă aţi învăţat dela noi cum să vă purtaţi şi să fiţi plăcuţi lui Dumnezeu, şi aşa şi faceţi, vă rugăm, şi vă îndemnăm în Numele Domnului Isus, să sporiţi tot mai mult în privinţa aceasta. (1 Tesaloniceni 4:1)
Ştiţi, în adevăr, ce învăţături v’am dat prin Domnul Isus. (1 Tesaloniceni 4:2)
Nimeni să nu fie cu vicleşug şi cu nedreptate în treburi faţă de fratele său; pentrucă Domnul pedepseşte toate aceste lucruri, după cum v’am spus şi v’am adeverit. (1 Tesaloniceni 4:6)
Iată, în adevăr, ce vă spunem, prin Cuvîntul Domnului: noi cei vii, cari vom rămînea pînă la venirea Domnului, nu vom lua -o înaintea celor adormiţi. (1 Tesaloniceni 4:15)
Căci însuş Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trîmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi întîi vor învia cei morţi în Hristos. (1 Tesaloniceni 4:16)
Apoi, noi cei vii, cari vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întîmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. (1 Tesaloniceni 4:17)
Pentrucă voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ noaptea. (1 Tesaloniceni 5:2)
Fiindcă Dumnezeu nu ne -a rînduit la mînie, ci ca să căpătăm mîntuirea, prin Domnul nostru Isus Hristos, (1 Tesaloniceni 5:9)
Vă rugăm, fraţilor, să priviţi bine pe ceice se ostenesc între voi, cari vă cîrmuiesc în Domnul, şi cari vă sfătuiesc. (1 Tesaloniceni 5:12)
Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuş pe deplin; şi: duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru, să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos. (1 Tesaloniceni 5:23)
În Domnul vă rog fierbinte ca epistola aceasta să fie citită tuturor fraţilor. (1 Tesaloniceni 5:27)
Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin (1 Tesaloniceni 5:28)
Pavel, Silvan şi Timotei, către Biserica Tesalonicenilor, care este în Dumnezeu, Tatăl nostru, şi în Domnul Isus Hristos: (2 Tesaloniceni 1:1)
Har şi pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, şi dela Domnul Isus Hristos! (2 Tesaloniceni 1:2)
şi să vă dea odihnă atît vouă, cari sînteţi întristaţi, cît şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui, (2 Tesaloniceni 1:7)
într’o flacără de foc, ca să pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu ascultă de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos. (2 Tesaloniceni 1:8)
Ei vor avea ca pedeapsă o perzare vecinică, dela faţa Domnului şi dela slava puterii Lui, (2 Tesaloniceni 1:9)
pentruca Numele Domnului nostru Isus Hristos să fie proslăvit în voi, şi voi în El, potrivit cu harul Dumnezeului nostru şi al Domnului Isus Hristos. (2 Tesaloniceni 1:12)
Cît priveşte venirea Domnului nostru Isus Hristos şi strîngerea noastră laolaltă cu El, vă rugăm, fraţilor, (2 Tesaloniceni 2:1)
să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră, şi să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind dela noi, ca şi cum ziua Domnului ar fi şi venit chiar. (2 Tesaloniceni 2:2)
Şi atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale, şi -l va prăpădi cu arătarea venirii Sale. (2 Tesaloniceni 2:8)
Noi însă, fraţi prea iubiţi de Domnul, trebuie să mulţămim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, căci dela început Dumnezeu v’a ales pentru mîntuire, în sfinţirea Duhului şi credinţa adevărului. (2 Tesaloniceni 2:13)
Iată la ce v’a chemat El, prin Evanghelia noastră, ca să căpătaţi slava Domnului nostru Isus Hristos. (2 Tesaloniceni 2:14)
Şi însuş Domnul nostru Isus Hristos, şi Dumnezeu, Tatăl nostru, care ne -a iubit şi ne -a dat, prin harul Său, o mîngîiere vecinică şi o bună nădejde, (2 Tesaloniceni 2:16)
Încolo, fraţilor, rugaţivă pentru noi ca, Cuvîntul Domnului să se răspîndească şi să fie proslăvit cum este la voi, (2 Tesaloniceni 3:1)
Credincios este Domnul: El vă va întări şi vă va păzi de cel rău. (2 Tesaloniceni 3:3)
Cu privire la voi, avem încredere în Domnul că faceţi şi veţi face ce vă poruncim. (2 Tesaloniceni 3:4)
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos! (2 Tesaloniceni 3:5)
În Numele Domnului nostru Isus Hristos, vă poruncim, fraţilor, să vă depărtaţi de orice frate, care trăieşte în neorînduială, şi nu după învăţăturile, pe cari le-aţi primit dela noi. (2 Tesaloniceni 3:6)
Îndemnăm pe oamenii aceştia şi -i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-şi mănînce pînea lucrînd în linişte. (2 Tesaloniceni 3:12)
Însuş Domnul păcii să vă dea totdeauna pacea în orice fel. Domnul să fie cu voi cu toţi! (2 Tesaloniceni 3:16)
Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin (2 Tesaloniceni 3:18)
Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin porunca lui Dumnezeu, Mîntuitorul nostru, şi a Domnului Isus Hristos, nădejdea noastră, (1 Timotei 1:1)
către Timotei, adevăratul meu copil în credinţă: Har, îndurare şi pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, şi dela Hristos Isus, Domnul nostru! (1 Timotei 1:2)
Mulţămesc lui Hristos Isus, Domnul nostru, care m’a întărit, că m’a socotit vrednic de încredere, şi m’a pus în slujba Lui, (1 Timotei 1:12)
Şi harul Domnului nostru s’a înmulţit peste măsură de mult împreună cu credinţa şi cu dragostea care este în Hristos Isus. (1 Timotei 1:14)
Dacă învaţă cineva pe oameni învăţătură deosebită, şi nu se ţine de cuvintele sănătoase ale Domnului nostru Isus Hristos şi de învăţătura care duce la evlavie, (1 Timotei 6:3)
să păzeşti porunca, fără prihană şi fără vină pînă la arătarea Domnului nostru Isus Hristos, (1 Timotei 6:14)
care va fi făcută la vremea ei de fericitul şi singurul Stăpînitor, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, (1 Timotei 6:15)
către Timotei, copilul meu prea iubit: Har, îndurare şi pace dela Dumnezeu Tatăl, şi dela Hristos Isus, Domnul nostru! (2 Timotei 1:2)
Să nu-ţi fie ruşine dar de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, întemniţatul Lui. Ci sufere împreună cu Evanghelia, prin puterea lui Dumezeu. (2 Timotei 1:8)
Domnul să-şi verse îndurarea peste casa lui Onisifor; căci de multe ori m’a mîngîiat, şi nu i -a fost ruşine de lanţul meu. (2 Timotei 1:16)
Dea Domnul să capete îndurare dela Domnul ,,în ziua aceea“. Tu ştii foarte bine cît ajutor mi -a dat el în Efes. (2 Timotei 1:18)
Înţelege ce-ţi spun; Domnul îţi va da pricepere în toate lucrurile. (2 Timotei 2:7)
Adu-ţi aminte de Domnul Isus Hristos, din sămînţa lui David, înviat din morţi, după Evanghelia mea, (2 Timotei 2:8)
Totuş temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, avînd pecetea aceasta: ,,Domnul cunoaşte pe ceice sînt ai Lui“; şi: ,,Oricine rosteşte Numele Domnului, să se depărteze de fărădelege!“ (2 Timotei 2:19)
Fugi de poftele tinereţii, şi urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr’o inimă curată. (2 Timotei 2:22)
Şi robul Domnului nu trebuie să se certe; ci să fie blînd cu toţi, în stare să înveţe pe toţi, plin de îngăduinţă răbdătoare, (2 Timotei 2:24)
prigonirile şi suferinţele cari au venit peste mine în Antiohia, în Iconia şi în Listra. Ştii ce prigoniri am răbdat; şi totuş Domnul m’a izbăvit din toate. (2 Timotei 3:11)
Deacum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi -o va da, în ,,ziua aceea“, Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui. (2 Timotei 4:8)
Alexandru, căldărarul, mi -a făcut mult rău. Domnul îi va răsplăti după faptele lui. (2 Timotei 4:14)
Însă Domnul a stat lîngă mine, şi m’a întărit, pentru ca propovăduirea să fie vestită pe deplin prin mine, şi s’o audă toate Neamurile. Şi am fost izbăvit din gura leului. (2 Timotei 4:17)
Domnul mă va izbăvi de orice lucru rău, şi mă va mîntui, ca să intru în Împărăţia Lui cerească. A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin. (2 Timotei 4:18)
Domnul Isus Hristos să fie cu duhul tău! Harul să fie cu voi! Amin (2 Timotei 4:22)
Har şi pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, şi dela Domnul Isus Hristos! (Filimon 1:3)
pentrucă am auzit despre credinţa pe care o ai în Domnul Isus şi dragostea faţă de toţi sfinţii. (Filimon 1:5)
dar nu ca pe un rob, ci mult mai pe sus de cît pe un rob: ca pe un frate prea iubit, mai ales de mine, şi cu atît mai mult de tine, fie în chip firesc, fie în Domnul! (Filimon 1:16)
Da, frate, fă-mi binele acesta în Domnul, şi înviorează-mi inima în Hristos! (Filimon 1:20)
Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu duhul vostru! Amin (Filimon 1:25)
cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători faţă de o mîntuire aşa de mare, care, după ce a fost vestită întîi de Domnul, ne -a fost adeverită de cei ce au auzit -o, (Evrei 2:3)
Căci este vădit că Domnul nostru a ieşit din Iuda, seminţie, despre care Moise n’a zis nimic cu privire la preoţie. (Evrei 7:14)
căci, pe cînd Leviţii se făceau preoţi fără jurămînt, Isus S’a făcut preot prin jurămîntul Celui ce I -a zis: ,,Domnul a jurat, şi nu Se va căi: ,Tu eşti preot în veac, după rînduiala lui Melhisedec`, – (Evrei 7:21)
ca slujitor al Locului prea sfînt şi al adevăratului cort, care a fost ridicat nu de un om, ci de Domnul. (Evrei 8:2)
Căci ca o mustrare a zis Dumnezeu lui Israel: ,,Iată, vin zile, zice Domnul, cînd voi face cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un legămînt nou; (Evrei 8:8)
nu ca legămîntul, pe care l-am făcut cu părinţii lor, în ziua cînd i-am apucat de mînă, ca să -i scot din ţara Egiptului. Pentrucă n’au rămas în legămîntul Meu, şi nici Mie nu Mi -a păsat de ei, zice Domnul. (Evrei 8:9)
Dar iată legămîntul, pe care -l voi face cu casa lui Israel, după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în mintea lor şi le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu. (Evrei 8:10)
Şi nu vor mai învăţa fiecare pe vecinul sau pe fratele său, zicînd: ,Cunoaşte pe Domnul!` Căci toţi Mă vor cunoaşte, dela cel mai mic pînă la cel mai mare dintre ei. (Evrei 8:11)
În adevăr, s’a făcut un cort. În partea dinainte, numită ,,Locul Sfînt“, era sfeşnicul, masa şi pînile pentru punerea înaintea Domnului; (Evrei 9:2)
,,Iată legămîntul pe care -l voi face cu ei după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în inimile lor, şi le voi scrie în mintea lor“, (Evrei 10:16)
Căci ştim cine este Cel ce a zis: ,,A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti!“ Şi în altă parte: ,,Domnul va judeca pe poporul Său.“ (Evrei 10:30)
Şi aţi uitat sfatul, pe care vi -l dă ca unor fii: ,,Fiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului, şi nu-ţi pierde inima cînd eşti mustrat de El. (Evrei 12:5)
Căci Domnul pedepseşte pe cine -l iubeşte, şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care -l primeşte.“ (Evrei 12:6)
Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul. (Evrei 12:14)
Aşa că putem zice plini de încredere: ,,Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme: ce mi-ar putea face omul?“ (Evrei 13:6)
Dumnezeul păcii, care, prin sîngele legămîntului celui vecinic, a sculat din morţi pe Domnul nostru Isus, marele Păstor al oilor, (Evrei 13:20)
Iacov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminţii cari sînt împrăştiate: sănătate! (Iacob 1:1)
Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva dela Domnul, (Iacob 1:7)
Fraţii mei, să nu ţineţi credinţa Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutînd la faţa omului. (Iacob 2:1)
Cu ea binecuvîntăm pe Domnul, şi Tatăl nostru, şi tot cu ea blestemăm pe oameni cari sînt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu. (Iacob 3:9)
Smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa. (Iacob 4:10)
Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceţi: ,,Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru.“ (Iacob 4:15)
Iată că plata lucrătorilor, cari v’au secerat cîmpiile, şi pe care le-aţi oprit -o, prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor. (Iacob 5:4)
Fiţi dar îndelung răbdători, fraţilor, pînă la venirea Domnului. Iată că plugarul aşteaptă roada scumpă a pămîntului, şi o aşteaptă cu răbdare, pînă primeşte ploaie timpurie şi tîrzie. (Iacob 5:7)
Fiţi şi voi îndelung răbdători, întăriţi-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape. (Iacob 5:8)
Fraţii mei, luaţi ca pildă de suferinţă şi de răbdare pe proorocii, cari au vorbit în Numele Domnului. (Iacob 5:10)
Iată, noi numim fericiţi pe cei ce au răbdat. Aţi auzit vorbindu-se despre răbdarea lui Iov, şi aţi văzut ce sfîrşit i -a dat Domnul, şi cum Domnul este plin de milă şi de îndurare. (Iacob 5:11)
Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe presbiterii (Sau: bătrîni.). Bisericii; şi să se roage pentru el, după ce -l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului. (Iacob 5:14)
Rugăciunea făcută cu credinţă va mîntui pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşa; şi dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate. (Iacob 5:15)
Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie, (1 Petru 1:3)
dar Cuvîntul Domnului rămîne în veac. Şi acesta este Cuvîntul, care v-a fost propovăduit prin Evanghelie. (1 Petru 1:25)
dacă aţi gustat în adevăr că bun este Domnul. (1 Petru 2:3)
Fiţi supuşi oricărei stăpîniri omeneşti, pentru Domnul: atît împăratului, ca înalt stăpînitor, (1 Petru 2:13)
Căci ochii Domnului sînt peste cei neprihăniţi, şi urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar Faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul.” (1 Petru 3:12)
Harul şi pacea să vă fie înmulţite prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Isus Hristos! (2 Petru 1:2)
Căci, dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiţi nici leneşi, nici neroditori în ce priveşte deplina cunoştinţă a Domnului nostru Isus Hristos. (2 Petru 1:8)
În adevăr, în chipul acesta vi se va da din belşug intrare în Împărăţia vecinică a Domnului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos. (2 Petru 1:11)
căci ştiu că desbrăcarea de cortul meu va veni deodată, după cum mi -a arătat Domnul nostru Isus Hristos. (2 Petru 1:14)
În adevăr, v’am făcut cunoscut puterea şi venirea Domnului nostru Isus Hristos, nu întemeindu-ne pe nişte basme meşteşugit alcătuite, ci ca unii cari am văzut noi înşine cu ochii noştri mărirea Lui. (2 Petru 1:16)
însemnează că Domnul ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici, şi să păstreze pe cei nelegiuiţi, ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii: (2 Petru 2:9)
pe cînd îngerii, cari sînt mai mari în tărie şi putere, nu aduc înaintea Domnului nicio judecată batjocoritoare împotriva lor. (2 Petru 2:11)
În adevăr, dacă, dupăce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos, se încurcă iarăş şi sînt biruiţi de ele, starea lor de pe urmă se face mai rea decît cea dintîi. (2 Petru 2:20)
ca să vă fac să vă aduceţi aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfinţii prooroci, şi de porunca Domnului şi Mîntuitorului nostru, dată prin apostolii voştri. (2 Petru 3:2)
Dar, prea iubiţilor, să nu uitaţi un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, şi o mie de ani sînt ca o zi. (2 Petru 3:8)
Domnul nu întîrzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi, şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă. (2 Petru 3:9)
Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi pămîntul, cu tot ce este pe el, va arde. (2 Petru 3:10)
Să credeţi că îndelunga răbdare a Domnului nostru este mîntuire, cum v’a scris şi prea iubitul nostru frate Pavel, după înţelepciunea dată lui, (2 Petru 3:15)
ci creşteţi în harul şi în cunoştinţa Domnului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos. A Lui să fie slava, acum şi în ziua veciniciei. Amin (2 Petru 3:18)
Harul, îndurarea şi pacea să fie cu voi din partea lui Dumnezeu Tatăl, şi din partea Domnului Isus Hristos, Fiul Tatălui, în adevăr şi în dragoste! (2 Ioan 1:3)
Vreau să vă aduc aminte, măcar că ştiţi odată pentru totdeauna toate aceste lucruri, că Domnul, după ce a izbăvit pe poporul Său din ţara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n’au crezut. (Iuda 1:5)
Arhanghelul Mihail, cînd se împotrivea diavolului şi se certa cu el pentru trupul lui Moise, n’a îndrăznit să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis: ,,Domnul să te mustre!“ (Iuda 1:9)
Şi pentru ei a proorocit Enoh, al şaptelea patriarh dela Adam, cînd a zis: ,,Iată că a venit Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Săi, (Iuda 1:14)
Dar voi, prea iubiţilor, aduceţi-vă aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos. (Iuda 1:17)
ţineţi-vă în dragostea lui Dumnezeu, şi aşteptaţi îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viaţa vecinică. (Iuda 1:21)
singurului Dumnezeu, Mîntuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreţie, putere şi stăpînire, mai înainte de toţi vecii, şi acum şi în veci. Amin (Iuda 1:25)
şi din partea lui Isus Hristos, martorul credincios, cel întîi născut din morţi, Domnul împăraţilor pămîntului! A Lui, care ne iubeşte, care ne -a spălat de păcatele noastre cu sîngele Său, (Apocalipsa 1:5)
,,Eu sînt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfîrşitul“, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic. (Apocalipsa 1:8)
În ziua Domnului eram în Duhul. Şi am auzit înapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trîmbiţe. (Apocalipsa 1:10)
Fiecare din aceste patru făpturi vii avea cîte şase aripi, şi erau pline cu ochi de jur împrejur şi pe dinlăuntru. Zi şi noapte, ziceau fără încetare: ,,Sfînt, Sfînt, Sfînt, este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine!“ (Apocalipsa 4:8)
Aceştia sînt cei doi măslini şi cele două sfeşnice, cari stau înaintea Domnului pămîntului. (Apocalipsa 11:4)
Şi trupurile lor moarte vor zăcea în piaţa cetăţii celei mari, care, în înţeles duhovnicesc, se cheamă ,,Sodoma“ şi ,,Egipt“, unde a fost răstignit şi Domnul lor. (Apocalipsa 11:8)
Îngerul, al şaptelea a sunat din trîmbiţă. Şi în cer s’au auzit glasuri puternice, cari ziceau: ,,Împărăţia lumii a trecut în mînile Domnului nostru şi ale Hristosului Său. Şi El va împărăţi în vecii vecilor.“ (Apocalipsa 11:15)
Şi am auzit un glas din cer, care zicea: ,,Scrie: Ferice de acum încolo de morţii, cari mor în Domnul!“ -,,Da“, zice Duhul; ,,ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează!“ (Apocalipsa 14:13)
Ei se vor război cu Mielul; dar Mielul îi va birui, pentrucă El este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor. Şi cei chemaţi, aleşi şi credincioşi, cari sînt cu El, de asemenea îi vor birui. (Apocalipsa 17:14)
Tocmai pentru aceea, într’o singură zi vor veni urgiile ei: moartea, tînguirea şi foametea. Şi va fi arsă de tot în foc, pentrucă Domnul Dumnezeu, care a judecat -o, este tare. (Apocalipsa 18:8)
După aceea, am auzit în cer ca un glas puternic de gloată multă, care zicea: ,,Aliluia! A Domnului, Dumnezeului nostru, este mîntuirea, slava, cinstea şi puterea! (Apocalipsa 19:1)
Şi am auzit, ca un glas de gloată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea: ,,Aliluia! Domnul, Dumnezeul nostru Cel Atotputernic, a început să împărăţească. (Apocalipsa 19:6)
Pe haină şi pe coapsă avea scris numele acesta: ,,Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor.“ (Apocalipsa 19:16)
În cetate n’am văzut niciun Templu; pentrucă Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca şi Mielul, sînt Templul ei. (Apocalipsa 21:22)
Acolo nu va mai fi noapte. Şi nu vor mai avea trebuinţă nici de lampă, nici de lumina soarelui, pentrucă Domnul Dumnezeu îi va lumina. Şi vor împărăţi în vecii vecilor. (Apocalipsa 22:5)
Şi îngerul mi -a zis: ,,Aceste cuvinte sînt vrednice de crezare şi adevărate. Şi Domnul, Dumnezeul duhurilor proorocilor, a trimes pe îngerul Său să arate robilor Săi lucrurile, cari au să se întîmple în curînd. – (Apocalipsa 22:6)
Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin (Apocalipsa 22:21)
Vechiul Testament
Versete-despre-Domnul-VT.docx – 5674 rezultate
0 Comments