Noul Testament

Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama era logodită cu Iosif; şi înainte ca să locuiască ei împreună, ea s’a aflat însărcinată dela Duhul Sfînt.  (Matei 1:18-18)

Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama s’au aruncat cu faţa la pămînt, şi I s’au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile, şi I-au adus daruri: aur, tămîie şi smirnă. După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, şi -i zice: ,,Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama fugi în Egipt, şi rămîi acolo pînă îţi voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să -L omoare.“ Iosif s’a sculat, a luat Pruncul şi pe mama noaptea, şi a plecat în Egipt.  (Matei 2:11-14)

După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, şi -i zice: ,,Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama fugi în Egipt, şi rămîi acolo pînă îţi voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să -L omoare.“ Iosif s’a sculat, a luat Pruncul şi pe mama noaptea, şi a plecat în Egipt. şi -i zice: ,,Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama şi du-te în ţara lui Israel, căci au murit ceice căutau să ia viaţa Pruncului.“ Iosif s’a sculat, a luat Pruncul şi pe mama şi a venit în ţara lui Israel.  (Matei 2:13-21)

Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mamă-sa, pe noră de soacră-sa. Cine iubeşte pe tată, ori pe mamă, mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine.  (Matei 10:35-37)

Pe cînd vorbea încă Isus noroadelor, iată că mama fraţii Lui stăteau afară şi căutau să vorbească cu El. Atunci cineva I -a zis: ,,Iată, mama şi fraţii Tăi stau afară, şi caută să vorbească cu Tine.“ Dar Isus a răspuns celui ce -I adusese ştirea aceasta: ,,Cine este mama şi cari sînt fraţii Mei?“ Apoi Şi -a întins mîna spre ucenicii Săi şi a zis: ,,Iată mama şi fraţii Mei! Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă.“  (Matei 12:46-50)

Oare nu este El fiul tîmplarului? Nu este Maria mama Şi Iacov, Iosif, Simon şi Iuda, nu sînt ei fraţii Lui?  (Matei 13:55-55)

Îndemnată de mamă-sa, a zis: ,,Dă-mi aici, într -o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!“ Capul a fost adus într’o farfurie, şi dat fetei, care l -a dus la mamă-sa.  (Matei 14:8-11)

Căci Dumnezeu a zis: ,Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama şi: ,Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama să fie pedepsit negreşit cu moartea.` Dar voi ziceţi: ,Cine va zice tatălui său sau mamei ,Ori cu ce te-aş putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu,` nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama Şi aţi desfiinţat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre.  (Matei 15:4-6)

şi a zis: ,De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup?`  (Matei 19:5-5)

să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama şi: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.“  (Matei 19:19-19)

Şi ori şi cine a lăsat case, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, nevastă, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit, şi va moşteni viaţa vecinică.  (Matei 19:29-29)

Atunci mama lui Zebedei s’a apropiat de Isus împreună cu fiii ei, şi I s’a închinat, vrînd să -I facă o cerere.  (Matei 20:20-20)

Între ele era Maria Magdalina, Maria, mama Iacov şi a lui Iose, şi mama lui Zebedei.  (Matei 27:56-56)

Broșură trezire spirituală

La o analiză mai atentă observăm că aproape nimeni nu se oprește să se întrebe care este adevăratul rost al acestei vieți limitate. Ce scop a avut Dumnezeu când a creat omul? A fost acela ca omul să trăiască doar pentru a muri și a fi uitat?

Accesează PDF online

Mergi la biblioteca de resurse

Atunci au venit mama fraţii Lui, şi, stînd afară, au trimes să -L cheme. Mulţimea şedea în jurul Lui, cînd I-au spus: ,,Iată că mama şi fraţii Tăi sînt afară şi Te caută.“ El a răspuns: ,,Cine este mama şi fraţii Mei?“ Apoi, aruncîndu-Şi privirile peste cei ce şedeau împrejurul Lui: ,,Iată,“ a zis El, ,,mama Mea şi fraţii Mei! Căci oricine face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră şi mamă.“  (Marcu 3:31-35)

Ei îşi băteau joc de El. Atunci, după ce i -a scos afară pe toţi, a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama şi pe cei ce -L însoţiseră, şi a intrat acolo unde zăcea copila.  (Marcu 5:40-40)

Fata a ieşit afară, şi a zis mamei ,,Ce să cer? Şi mamă-sa -a răspuns: ,,Capul lui Ioan Botezătorul.“ l -a adus pe o farfurie, l -a dat fetei, şi fata l -a dat mamei  (Marcu 6:24-28)

Căci Moise a zis: ,,Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama şi: ,,Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama să fie pedepsit cu moartea.“ Voi, dimpotrivă, ziceţi: ,,Dacă un om va spune tatălui său sau mamei ,Ori cu ce te-aş putea ajuta, este ,Corban`, adică dat lui Dumnezeu, face bine; şi nu -l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau pentru mama  (Marcu 7:10-12)

De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama şi se va lipi de nevastă-sa.  (Marcu 10:7-7)

Cunoşti poruncile: ,,Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să nu înşeli; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama  (Marcu 10:19-19)

Isus a răspuns: ,,Adevărat vă spun că nu este nimeni, care să fi lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, nevastă, sau copii, sau holde, pentru Mine şi pentru Evanghelie,  (Marcu 10:29-29)

Acolo erau şi nişte femei, cari priveau de departe. Printre ele erau Maria Magdalina, Maria, mama Iacov cel mic şi a lui Iose, şi Salome, Maria Magdalina şi Maria, mama Iose, se uitau unde -L puneau. După ce a trecut ziua Sabatului, Maria Magdalina, Maria, mama Iacov, şi Salome, au cumpărat miresme, ca să se ducă să ungă trupul lui Isus.  (Marcu 15:40, Marcu 15:47, Marcu 16:1)

Cum mi -a fost dat mie să vină la mine maica meu?  (Luca 1:43-43)

Dar mama a luat cuvîntul, şi a zis: ,,Nu. Ci are să se cheme Ioan.“  (Luca 1:60-60)

Tatăl şi mama se mirau de lucrurile cari se spuneau despre El. Simeon i -a binecuvîntat, şi a zis Mariei, mama ,,Iată, Copilul acesta este rînduit spre prăbuşirea şi ridicarea multora în Israel, şi să fie un semn, care va stîrni împotrivire.  (Luca 2:33-34)

Cînd L-au văzut părinţii Lui, au rămas înmărmuriţi; şi mama I -a zis: ,,Fiule, pentru ce Te-ai purtat aşa cu noi? Iată că tatăl Tău şi eu Te-am căutat cu îngrijorare.“ Apoi S’a pogorît împreună cu ei, a venit la Nazaret, şi le era supus. Mamă-Sa toate cuvintele acestea în inima ei.  (Luca 2:48-51)

Mama fraţii lui Isus au venit la El; dar nu puteau să -I vorbească, din pricina norodului. Cineva I -a spus: ,,Mamă-Ta şi fraţii Tăi stau afară, şi vor să Te vadă.“ Dar El, drept răspuns, a zis: ,,Mama Mea şi fraţii Mei sînt ceice ascultă Cuvîntul lui Dumnezeu, şi -l împlinesc.“  (Luca 8:19-21)

Cînd a ajuns la casa fruntaşului, n’a lăsat pe nici unul să intre împreună cu El, decît pe Petru, pe Iacov, pe Ioan, pe tatăl şi mama  (Luca 8:51-51)

Tatăl va fi desbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui; mama fiicei, şi fiica împotriva mamei; împotriva norei, şi nora împotriva soacrei.“  (Luca 12:53-53)

,,Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mamă-sa, nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăş viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.  (Luca 14:26-26)

Ştii poruncile: ,Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama  (Luca 18:20-20)

Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor, erau: Maria Magdalina, Ioana, Maria, mama Iacov, şi celelalte, cari erau împreună cu ele.  (Luca 24:10-10)

A treia zi s’a făcut o nuntă în Cana din Galilea. Mama Isus era acolo. Cînd s’a isprăvit vinul, mama Isus I -a zis: ,,Nu mai au vin.“ Mama a zis slugilor: ,,Să faceţi orice vă va zice“.  (Ioan 2:1-5)

Mama a zis slugilor: ,,Să faceţi orice vă va zice“. După aceea, S’a pogorît la Capernaum, împreună cu mama, şi ucenicii Lui; şi acolo n’au rămas multe zile.  (Ioan 2:5-12)

Şi ziceau: ,,Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe al cărui tată şi mamă cunoaştem? Cum dar zice El: ,Eu M’am pogorît din cer?“  (Ioan 6:42-42)

Lîngă crucea lui Isus, stătea mama şi sora mamei Maria, nevasta lui Clopa, şi Maria Magdalina. Cînd a văzut Isus pe mamă-Sa, lîngă ea pe ucenicul, pe care -l iubea, a zis mamei ,,Femeie, iată fiul tău!“ Apoi, a zis ucenicului: ,,Iată mama Şi, din ceasul acela ucenicul a luat -o la el acasă.  (Ioan 19:25-27)

Toţi aceştia stăruiau cu un cuget în rugăciune şi în cereri, împreună cu femeile, şi cu Maria, mama Isus, şi cu fraţii Lui.  (Faptele Apostolilor 1:14-14)

După ce şi -a dat bine seama de cele întîmplate, s’a îndreptat spre casa Mariei, mama Ioan, zis şi Marcu, unde erau adunaţi mulţi laolaltă, şi se rugau.  (Faptele Apostolilor 12:12-12)

Spuneţi sănătate lui Ruf, cel ales în Domnul, şi mamei care s’a arătat şi mama –  (Romani 16:13-13)

Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, şi el este mama  (Galateni 4:26-26)

De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mamă-sa, se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup“. ,,Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama -este cea dintîi poruncă însoţită de o făgăduinţă-  (Efeseni 5:31, Efeseni 6:2)

căci ştim că Legea nu este făcută pentru cel neprihănit, ci pentru cei fărădelege şi nesupuşi, pentru cei nelegiuiţi şi păcătoşi, pentru cei fără evlavie, necuraţi, pentru ucigătorii de tată şi ucigătorii de mamă, ucigătorii de oameni,  (1 Timotei 1:9-9)

Îmi aduc aminte de credinţa ta neprefăcută, care s’a sălăşluit întîi în bunica ta Lois şi în mama Eunice, şi sînt încredinţat că şi în tine.  (2 Timotei 1:5-5)

fără tată, fără mamă, spiţă de neam, neavînd nici început al zilelor, nici sfîrşit al vieţii, -dar care a fost asemănat cu Fiul lui Dumnezeu, -rămîne preot în veac.  (Evrei 7:3-3)

Pe frunte purta scris un nume, o taină: ,,Babilonul cel mare, mama şi spurcăciunilor pămîntului.“  (Apocalipsa 17:5-5)

Vechiul Testament

Deaceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup.  (Geneza 2:24-24)

Adam a pus nevestei sale numele Eva: căci ea a fost mama celor vii.  (Geneza 3:20-20)

Eu o voi binecuvînta, şi îţi voi da un fiu din ea; da, o voi binecuvînta, şi ea va fi mama neamuri întregi; chiar împăraţi de noroade vor ieşi din ea.“  (Geneza 17:16-16)

Dealtfel este adevărat că este sora mea, fiica tatălui meu; numai că nu -i fiica mamei şi a ajuns să-mi fie nevastă.  (Geneza 20:12-12)

Broșură trezire spirituală

Poate până azi nu ai avut, dealtfel ca mulți alții nici o implicare în Biserica unde ești membru și nu te-ai gândit că fiecare mădular este pus de Dumnezeu în trup ca să fie de folos celorlalte mădulare.

Accesează PDF online

Mergi la biblioteca de resurse

A locuit în pustiul Paran, şi mamă-sa -a luat o nevastă din ţara Egiptului.  (Geneza 21:21-21)

Fata a alergat şi a istorisit mamei acasă cele întîmplate.  (Geneza 24:28-28)

Şi robul a scos scule de argint, scule de aur, şi îmbrăcăminte, pe cari le -a dat Rebecii; a dat de asemenea daruri bogate fratelui său şi mamei Fratele şi mama au zis: ,,Fata să mai rămînă cîtva timp cu noi, măcar vreo zece zile: pe urmă, poate să plece.“ Au binecuvîntat pe Rebeca, şi i-au zis: ,,O, sora noastră, să ajungi mama mii de zeci de mii, şi sămînţa ta să stăpînească cetăţile vrăjmaşilor săi!“  (Geneza 24:53-60)

Au binecuvîntat pe Rebeca, şi i-au zis: ,,O, sora noastră, să ajungi mama mii de zeci de mii, şi sămînţa ta să stăpînească cetăţile vrăjmaşilor săi!“ Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, şi el a iubit -o. Astfel a fost mîngîiat Isaac pentru pierderea mamei  (Geneza 24:60-67)

Iacov a răspuns mamei ,,Iată, fratele meu Esau este păros, iar eu n’am păr deloc. Mamă-sa -a zis: ,,Blestemul acesta, fiule, să cadă peste mine! Ascultă numai sfatul meu, şi du-te de adu-mi -i.“ Iacov s’a dus de i -a luat, şi i -a adus mamei care a făcut o mîncare, cum îi plăcea tatălui său.  (Geneza 27:11-14)

Să-ţi fie supuse noroade, Şi neamuri să se închine înaintea ta! Să fii stăpînul fraţilor tăi, Şi fiii mamei să se închine înaintea ta! Blestemat să fie oricine te va blestema, Şi binecuvîntat să fie oricine te va binecuvînta.“  (Geneza 27:29-29)

Scoală-te, du-te la Padan-Aram, în casa lui Betuel, tatăl mamei şi ia-ţi de acolo o nevastă, dintre fetele lui Laban, fratele mamei Şi Isaac a trimes pe Iacov, care s’a dus la Padan-Aram, la Laban, fiul lui Betuel, Arameul, fratele Rebecii, mama Iacov şi a lui Esau. A văzut că Iacov ascultase de tatăl său şi de mama şi plecase la Padan-Aram.  (Geneza 28:2-7)

Cînd a văzut Iacov pe Rahela, fata lui Laban, fratele mamei şi turma lui Laban, fratele mamei s’a apropiat, a prăvălit piatra de pe gura fîntînii, şi a adăpat turma lui Laban, fratele mamei  (Geneza 29:10-10)

Ruben a ieşit odată afară, pe vremea seceratului grîului, şi a găsit mandragore pe cîmp. Le -a adus mamei Lea. Atunci Rahela a zis Leii: ,,Dă-mi, te rog, din mandragorele fiului tău.“  (Geneza 30:14-14)

L -a istorisit tatălui său şi fraţilor săi. Tatăl său l -a mustrat, şi i -a zis: ,,Ce înseamnă visul acesta, pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni, eu, mama şi fraţii tăi, să ne aruncăm cu faţa la pămînt înaintea ta?“  (Geneza 37:10-10)

Iosif a ridicat ochii; şi, aruncînd o privire spre frate-său Beniamin, fiul mamei a zis: ,,Acesta este fratele vostru cel tînăr, despre care mi-aţi vorbit?“ Şi a adăugat: ,,Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!“  (Geneza 43:29-29)

Noi am răspuns domnului meu: ,,Avem un tată bătrîn, şi un frate tînăr, copil făcut la bătrîneţa lui; băiatul acesta avea un frate care a murit, şi care era dela aceeaş mamă; a rămas singur, şi tatăl lui îl iubeşte.“  (Geneza 44:20-20)

Aceasta este lucrarea Dumnezeului tatălui tău, care te va ajuta; Aceasta este lucrarea Celui Atotputernic, care te va binecuvînta Cu binecuvîntările cerurilor de sus, Cu binecuvîntările apelor de jos, Cu binecuvîntările ţîţelor şi ale pîntecelui mamei.  (Geneza 49:25-25)

,,Du-te“, i -a răspuns fata lui Faraon. Şi fata s’a dus şi a chemat pe mama  (Exod 2:8-8)

Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama pentruca să ţi se lungească zilele în ţara, pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău.  (Exod 20:12-12)

Cine va lovi pe tatăl său sau pe mama să fie pedepsit cu moartea. Cine va blestema pe tatăl său sau pe mama să fie pedepsit cu moartea.  (Exod 21:15-17)

Să-Mi dai şi întîiul născut al vacii tale şi al oii tale; să rămînă şapte zile cu mamă-sa, în ziua a opta să Mi -l aduci.  (Exod 22:30-30)

Să aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, pîrga celor dintîi roade ale pămîntului. Iedul să nu -l fierbi în laptele mamei  (Exod 34:26-26)

Să nu descoperi goliciunea tatălui tău, nici goliciunea mamei Ţi-este mamă: nu -i descoperi goliciunea. Să nu descoperi goliciunea sorei tale, fata tatălui tău, sau fata mamei născută în casă sau afară din casă. Să nu descoperi goliciunea sorei mamei Este rudă de aproape cu mama  (Levitic 18:7-13)

Fiecare din voi să cinstească pe mamă-sa pe tatăl său, şi să păzească Sabatele Mele. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.  (Levitic 19:3-3)

Dacă un om oarecare blastămă pe tatăl său sau pe mama să fie pedepsit cu moartea; a blestemat pe tatăl său sau pe mama sîngele lui să cadă asupra lui. Dacă un om ia de nevastă pe fată şi pe mama este o nelegiuire: să -i ardă în foc, pe el şi pe ele, ca nelegiuirea aceasta să nu fie în mijlocul vostru. Dacă un om ia pe soru-sa, fata tatălui său sau fata mamei dacă îi vede goliciunea ei şi ea îi vede pe a lui, este o mişelie; să fie nimiciţi subt ochii copiilor poporului lor; el a descoperit goliciunea sorei lui, îşi va lua pedeapsa pentru păcatul lui.  (Levitic 20:9-17)

Dacă un om ia de nevastă pe fată şi pe mama este o nelegiuire: să -i ardă în foc, pe el şi pe ele, ca nelegiuirea aceasta să nu fie în mijlocul vostru. Dacă un om ia pe soru-sa, fata tatălui său sau fata mamei dacă îi vede goliciunea ei şi ea îi vede pe a lui, este o mişelie; să fie nimiciţi subt ochii copiilor poporului lor; el a descoperit goliciunea sorei lui, îşi va lua pedeapsa pentru păcatul lui. Să nu descoperi goliciunea sorei mamei nici a sorei tatălui tău, căci înseamnă să descoperi pe ruda ta de aproape: amîndoi aceştia îşi vor lua pedeapsa păcatului.  (Levitic 20:14-19)

afară de rudele lui cele mai deaproape, de mama de tatăl lui, de fiul lui, de fratele lui,  (Levitic 21:2-2)

Să nu se ducă la niciun mort; să nu se facă necurat, şi să nu se atingă nici chiar de tatăl său sau de mama  (Levitic 21:11-11)

,,Viţelul, mielul sau iedul, după naştere, să mai rămînă şapte zile cu mamă-sa, apoi, dela a opta zi înainte, va fi primit să fie adus Domnului ca jertfă mistuită de foc.  (Levitic 22:27-27)

Fiul femeii israelite a hulit şi a blestemat Numele lui Dumnezeu. L-au adus la Moise. Mamă-sa numea Şelomit, fata lui Dibri, din seminţia lui Dan.  (Levitic 24:11-11)

să nu se pîngărească nici la moartea tatălui său, nici a mamei nici a fratelui său, nici a sorei sale, căci poartă pe cap închinarea Dumnezeului lui.  (Numeri 6:7-7)

Să nu fie Maria ca un copii născut mort, a cărui carne este pe jumătate putredă cînd iese din pîntecele mamei  (Numeri 12:12-12)

Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama cum ţi -a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, ca să ai zile multe şi să fii fericit în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău.  (Deuteronom 5:16-16)

Dacă fratele tău, fiul mamei sau fiul tău, sau fiica ta, sau nevasta care se odihneşte la sînul tău, sau prietenul tău pe care -l iubeşti ca pe tine însuţi, te aţîţă în taină, zicînd: ,,Haidem, şi să slujim altor dumnezei!“ -dumnezei pe cari nici tu, nici părinţii tăi nu i-aţi cunoscut,  (Deuteronom 13:6-6)

Să nu mîncaţi din nici o mortăciune; s’o dai străinului care va fi în cetăţile tale, s’o mănînce, sau s’o vinzi unui străin; căci tu eşti un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei  (Deuteronom 14:21-21)

să-şi lepede hainele pe cari le purta cînd a fost prinsă, să locuiască în casa ta, şi să plîngă pe tatăl şi pe mama o lună de zile. După aceea, să te duci la ea, să -i fii bărbat, şi ea să-ţi fie nevastă. Dacă un om are un fiu neascultător şi îndărătnic, care n’ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei şi nu -i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit, tatăl şi mama -l ia, şi să -l ducă la bătrînii cetăţii lui şi la poarta locului în care locuieşte.  (Deuteronom 21:13-19)

Dacă întîlneşti pe drum un cuib de pasăre, într’un copac sau pe pămînt, cu pui sau ouă şi mama şezînd peste pui sau peste ouă, să nu iei şi pe mama pe puii ei, ci să dai drumul mamei să nu iei decît puii, ca să fii fericit şi să ai zile multe.  (Deuteronom 22:6-7)

ci să dai drumul mamei să nu iei decît puii, ca să fii fericit şi să ai zile multe. atunci tatăl şi mama să ia semnele fecioriei ei şi să le aducă înaintea bătrînilor cetăţii, la poartă.  (Deuteronom 22:7-15)

,,Blestemat să fie cel ce va nesocoti pe tatăl său şi pe mama -Şi tot poporul să răspundă: ,,Amin!“ ,,Blestemat să fie cel ce se va culca cu soru-sa, fiica tatălui său sau fiica mamei -Şi tot poporul să răspundă: ,,Amin!“  (Deuteronom 27:16-22)

Levi a zis despre tatăl său şi despre mama ,Nu i-am văzut!` Şi despre fraţii lui: ,Nu vă cunosc!` Iar de copii n’a vrut să mai ştie.“ Căci ei păzesc Cuvîntul Tău, Şi ţin legămîntul Tău;  (Deuteronom 33:9-9)

că veţi lăsa cu viaţă pe tatăl meu, pe mama pe fraţii mei, pe surorile mele, şi pe toţi ai lor, şi că ne veţi scăpa dela moarte.“ La intrarea noastră în ţară, leagă funia aceasta de fir cărmiziu la fereastra prin care ne-ai pogorît, şi strînge la tine în casă pe tatăl tău, pe mama pe fraţii tăi, şi pe toată familia tatălui tău.  (Iosua 2:13-18)

Tinerii, iscoadele, au intrat şi au scos pe Rahav, pe tatăl ei, pe mama pe fraţii ei, şi pe toţi ai ei; au scos afară pe toţi cei din familia ei, şi i-au aşezat afară din tabăra lui Israel.  (Iosua 6:23-23)

Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, Pînă cînd m’am sculat eu, Debora, Pînă cînd m’am ridicat eu, ca o mamă Israel.  (Judecatori 5:7-7)

Pe fereastră, prin zăbrele, Se uită mama Sisera, şi strigă: ,,Pentruce zăboveşte carul lui să vină? Pentruce vin carăle lui aşa de încet?“  (Judecatori 5:28-28)

El a zis: ,,Erau fraţii mei, fiii mamei Viu este Domnul că, dacă i-aţi fi lăsat cu viaţă, nu v’aş ucide.“  (Judecatori 8:19-19)

Abimelec, fiul lui Ierubaal, s’a dus la Sihem la fraţii mamei şi iată cum le -a vorbit atît lor cît şi la toată familia casei tatălui mamei Fraţii mamei au spus toate cuvintele acestea pentru el în auzul tuturor locuitorilor din Sihem, şi inima lor s’a plecat spre Abimelec; căci îşi ziceau: ,,El este frate cu noi.“  (Judecatori 9:1-3)

Căci vei rămînea însărcinată, şi vei naşte un fiu. Briciul nu va trece peste capul lui, pentrucă acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pîntecele mamei şi el va începe să izbăvească pe Israel din mîna Filistenilor.“  (Judecatori 13:5-5)

Broșură trezire spirituală

Credem că cel mai important lucru din această viață scurtă pe care o trăim este ca fiecare să cunoaștem cu exactitate planul lui Dumnezeu cu privire la noi oamenii.

Accesează PDF online

Mergi la biblioteca de resurse

Cînd s’a suit înapoi, a spus lucrul acesta tatălui său şi mamei şi a zis: ,,Am văzut la Timna o femeie din fetele Filistenilor; luaţi-mi -o acum de nevastă“. Tatăl său şi mama i-au zis: ,,Nu este nici o femeie între fetele fraţilor tăi şi în tot poporul nostru, de te duci să-ţi iei nevastă dela Filisteni, cari sînt netăiaţi împrejur?“ Şi Samson a zis tatălui său: ,,Ia-mi -o, căci îmi place.“ Tatăl său şi mama nu ştiau că lucrul acesta venea dela Domnul: căci Samson căuta un prilej de ceartă din partea Filistenilor. În vremea aceea Filistenii stăpîneau peste Israel. Samson s’a pogorît împreună cu tatăl său şi cu mama la Timna. Cînd au ajuns la viile din Timna, iată că i -a ieşit înainte un leu tînăr mugind. Duhul Domnului a venit peste Samson; şi, fără să aibă ceva în mînă, Samson a sfîşiat pe leu cum se sfîşie un ied. N’a spus tatălui său şi mamei ce făcuse. A luat mierea în mînă, şi a mîncat -o pe drum; şi cînd a ajuns la tatăl său şi la mama le -a dat, şi au mîncat şi ei din ea. Dar nu le -a spus că luase mierea aceasta din trupul leului.  (Judecatori 14:2-9)

A luat mierea în mînă, şi a mîncat -o pe drum; şi cînd a ajuns la tatăl său şi la mama le -a dat, şi au mîncat şi ei din ea. Dar nu le -a spus că luase mierea aceasta din trupul leului. Nevasta lui Samson plîngea lîngă el şi zicea: ,,Tu n’ai decît ură pentru mine, şi nu mă iubeşti; ai spus o ghicitoare copiilor poporului meu, şi nu mi-ai deslegat -o!“ Şi el i -a răspuns: ,,N’am deslegat -o nici tatălui meu, nici mamei să ţi -o desleg ţie“?  (Judecatori 14:9-16)

El a zis mamei ,,Cei o mie o sută de sicli de argint, cari ţi s’au luat, şi pentru cari ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mînile mele, eu îl luasem.“ Şi mamă-sa zis: ,,Binecuvîntat să fie fiul meu de Domnul!“ El a dat înapoi mamei cei o mie o sută sicli de argint; şi mamă-sa zis: ,,Închin cu mîna mea argintul acesta Domnului, ca să fac cu el fiului meu un chip cioplit şi un chip turnat; şi astfel ţi -l voi da înapoi.“ El a dat argintul înapoi mamei Mamă-sa luat două sute sicli de argint, şi a dat argintul la argintar, care a făcut din el un chip cioplit şi un chip turnat. Chipurile au fost aduse în casa lui Mica.  (Judecatori 17:2-4)

Naomi a zis atunci celor două nurori ale ei: ,,Duceţi-vă şi întoarceţi-vă fiecare la casa mamei Domnul să Se îndure de voi, cum v’aţi îndurat şi voi de cei ce au murit şi de mine!  (Rut 1:8-8)

Boaz i -a răspuns: ,,Mi s’a spus tot ce ai făcut pentru soacră-ta, dela moartea bărbatului tău, şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama şi ţara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu -l cunoşteai mai înainte.  (Rut 2:11-11)

Mamă-sa făcea pe fiecare an o mantie mică, şi i -o aducea cînd se suia cu bărbatul ei ca să aducă jertfa din fiecare an.  (1 Samuel 2:19-19)

Samuel a zis: ,,După cum sabia ta a lăsat femei fără copii, tot aşa şi mama va fi lăsată fără copii între femei.“ Şi Samuel a tăiat pe Agag în bucăţi înaintea Domnului, la Ghilgal.  (1 Samuel 15:33-33)

Atunci Saul s’a aprins de mînie împotriva lui Ionatan, şi i -a zis: ,,Fiu rău şi neascultător, nu ştiu eu că ţi-ai luat ca prieten pe fiul lui Isai, spre ruşinea ta şi spre ruşinea mamei  (1 Samuel 20:30-30)

De acolo David s’a dus la Miţpe în ţara Moabului. El a zis împăratului Moabului: ,,Dă voie, te rog, tatălui meu şi mamei să vină la voi, pînă voi şti ce va face Dumnezeu cu mine.“  (1 Samuel 22:3-3)

Absalom a pus pe Amasa în fruntea oştirii, în locul lui Ioab. Amasa era fiul unui om numit Itra, Israelitul, care intrase la Abigal, fata lui Nahaş şi sora Ţeruiei, mama Ioab.  (2 Samuel 17:25-25)

Să se întoarcă robul tău, şi să mor în cetatea mea, lîngă mormîntul tatălui meu şi mamei Dar iată că robul tău Chimham va trece cu împăratul, domnul meu; fă ce vei crede pentru el.“  (2 Samuel 19:37-37)

Eu sînt una din cetăţile liniştite şi credincioase din Israel; şi tu cauţi să pierzi o cetate care este o mamă Israel! Pentruce ai nimici tu moştenirea Domnului?“  (2 Samuel 20:19-19)

Atunci Natan a zis Bat-Şebei, mama Solomon: ,,N’ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s’a făcut împărat, fără să ştie domnul nostru David?  (1 Imparati 1:11-11)

Adonia, fiul Haghitei, s’a dus la Bat-Şeba, mama Solomon. Ea i -a zis: ,,Vii cu gînduri pacinice?“ El a răspuns: ,,Da.“ Bat-Şeba s’a dus la împăratul Solomon, să -i vorbească pentru Adonia. Împăratul s’a sculat s’o întîmpine, s’a închinat înaintea ei, şi a şezut pe scaunul său de domnie. Au pus un scaun pentru mama şi ea a şezut la dreapta lui. Apoi a zis: ,,Am să-ţi fac o mică rugăminte: să mă asculţi!“ Şi împăratul i -a zis: ,,Cere, mamă, te voi asculta.“  (1 Imparati 2:13-20)

Bat-Şeba s’a dus la împăratul Solomon, să -i vorbească pentru Adonia. Împăratul s’a sculat s’o întîmpine, s’a închinat înaintea ei, şi a şezut pe scaunul său de domnie. Au pus un scaun pentru mama şi ea a şezut la dreapta lui. Apoi a zis: ,,Am să-ţi fac o mică rugăminte: să mă asculţi!“ Şi împăratul i -a zis: ,,Cere, mamă, te voi asculta.“ Împăratul Solomon a răspuns mamei ,,Pentruce ceri numai pe Abişag, Sunamita, pentru Adonia? Cere şi împărăţia pentru el-căci este fratele meu mai mare decît mine-pentru el, pentru preotul Abiatar, şi pentru Ioab, fiul Ţeruiei.“  (1 Imparati 2:19-22)

Şi împăratul, luînd cuvîntul, a zis: ,,Daţi celei dintîi copilul cel viu, şi nu -l omorîţi. Ea este mama  (1 Imparati 3:27-27)

Şi Ieroboam, slujitorul lui Solomon, a ridicat mîna împotriva împăratului. El era fiul lui Nebat, Efratit din Ţereda, şi avea ca mamă o văduvă numită Ţerua.  (1 Imparati 11:26-26)

Roboam, fiul lui Solomon, a împărăţit peste Iuda. Avea patruzeci şi unu de ani cînd s’a făcut împărat, şi a împărăţit şaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea pe care o alesese Domnul din toate seminţiile lui Israel, ca să-Şi pună Numele în ea. Mamă-sa chema Naama, Amonita.  (1 Imparati 14:21-21)

Roboam a adormit cu părinţii lui, şi a fost îngropat cu părinţii lui în cetatea lui David. Mamă-sa numea Naama, Amonita. Şi în locul lui a împărăţit fiul său Abiam. A împărăţit trei ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Maaca, fata lui Abisalom.  (1 Imparati 14:31, 1 Imparati 15:2)

A împărăţit trei ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Maaca, fata lui Abisalom. El a domnit patruzeci şi unu de ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Maaca, fata lui Abisalom. Şi chiar pe mama Maaca n’a mai lăsat -o să fie împărăteasă, pentrucă făcuse un idol Astarteei. Aşa i -a sfărîmat idolul, şi l -a ars în pîrîul Chedron.  (1 Imparati 15:2-13)

Ilie a luat copilul, l -a pogorît jos în casă din odaia de sus, şi l -a dat mamei Şi Ilie a zis: ,,Iată, fiul tău este viu.“  (1 Imparati 17:23-23)

Elisei a părăsit boii, a alergat după Ilie, şi a zis: ,,Lasă-mă să sărut pe tatăl meu şi pe mama şi te voi urma.“ Ilie i -a răspuns: ,,Du-te, şi apoi întoarce-te: dar gîndeşte-te la ce ţi-am făcut.“  (1 Imparati 19:20-20)

Iosafat era de treizeci şi cinci de ani cînd s’a făcut împărat, şi a domnit douăzeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa numea Azuba, fata lui Şilhi.  (1 Imparati 22:42-42)

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi a umblat în calea tatălui său şi în calea mamei şi în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.  (1 Imparati 22:52-52)

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuş nu ca tatăl său şi ca mama A răsturnat stîlpii lui Baal, pe cari -i făcuse tatăl său;  (2 Imparati 3:2-2)

Elisei a zis împăratului lui Israel: ,,Ce am eu a face cu tine? Du-te la proorocii tatălui tău şi la proorocii mamei Şi împăratul lui Israel i -a zis: ,,Nu! căci Domnul a chemat pe aceşti trei împăraţi ca să -i dea în mînile Moabului!“  (2 Imparati 3:13-13)

a zis tatălui său: ,,Capul meu! Capul meu!“ Tatăl a zis slujitorului său: ,,Du -l la mamă-sa!“ l -a luat şi l -a dus la mamă-sa. copilul a stat pe genunchii mamei pînă la amează, şi apoi a murit.  (2 Imparati 4:19-20)

Mama a zis: ,,Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.“ Şi el s’a sculat şi a mers după ea.  (2 Imparati 4:30-30)

Ahazia avea douăzeci şi doi de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit un an la Ierusalim. Mamă-sa chema Atalia, fata lui Omri, împăratul lui Israel.  (2 Imparati 8:26-26)

Cum a văzut Ioram pe Iehu, a zis: ,,Pace, Iehu?“ Iehu a răspuns: ,,Ce, pace! Cîtă vreme dăinuiesc curviile mamei Izabela, şi mulţimea vrăjitoriilor ei!“  (2 Imparati 9:22-22)

Atalia, mama Ahazia, văzînd că fiul ei a murit, s’a sculat şi a omorît pe toţi cei de neam împărătesc.  (2 Imparati 11:1-1)

Ioas s’a făcut împărat în al şaptelea an al lui Iehu, şi a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Ţibia, din Beer-Şeba.  (2 Imparati 12:1-1)

Avea douăzeci şi cinci de ani cînd s’a făcut împărat, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Ioadan, din Ierusalim.  (2 Imparati 14:2-2)

Avea şasesprezece ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit cinci zeci şi doi de ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Iecolia din Ierusalim.  (2 Imparati 15:2-2)

Avea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit şasesprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Ieruşa, fata lui Ţadoc.  (2 Imparati 15:33-33)

Avea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Abi, fata lui Zaharia.  (2 Imparati 18:2-2)

Şi i-au zis: ,,Aşa vorbeşte Ezechia: Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ocară; căci copiii sînt aproape să iasă din pîntecele mamei, nu este putere pentru naştere.  (2 Imparati 19:3-3)

Manase avea doisprezece ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit cincizeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa numea Hefţiba.  (2 Imparati 21:1-1)

Amon avea douăzeci şi doi de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit doi ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Meşulemet, fata lui Haruţ, din Iotba. Iosia avea opt ani cînd s’a făcut împărat, şi a domnit treizeci şi unu de ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Iedida, fata lui Adaia, din Boţcat.  (2 Imparati 21:19, 2 Imparati 22:1)

Ioahaz avea douăzeci şi trei de ani cînd s’a făcut împărat, şi a domnit trei luni la Ierusalim. Mamă-sa chema Hamutal, fata lui Ieremia, din Libna. Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Zebuda, fata lui Pedaia, din Ruma.  (2 Imparati 23:31-36)

Ioiachin avea optsprezece ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit trei luni la Ierusalim. Mamă-sa chema Nehuşta, fata lui Elnatan, din Ierusalim. Atunci Ioiachin, împăratul lui Iuda, s’a dus la împăratul Babilonului, cu mamă-sa, slujitorii, căpeteniile şi dregătorii lui. Şi împăratul Babilonului l -a luat prins, în al optulea an al domniei lui. A strămutat pe Ioiachin la Babilon; şi a dus robi din Ierusalim la Babilon pe mama pe nevestele împăratului şi pe dregătorii lui, şi pe mai marii ţării,  (2 Imparati 24:8-15)

Atunci Ioiachin, împăratul lui Iuda, s’a dus la împăratul Babilonului, cu mamă-sa, slujitorii, căpeteniile şi dregătorii lui. Şi împăratul Babilonului l -a luat prins, în al optulea an al domniei lui. A strămutat pe Ioiachin la Babilon; şi a dus robi din Ierusalim la Babilon pe mama pe nevestele împăratului şi pe dregătorii lui, şi pe mai marii ţării, Zedechia avea douăzeci şi unu de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Hamutal, fata lui Ieremia, din Libna.  (2 Imparati 24:12-18)

Ierahmeel a avut o altă nevastă, numită Atara, care a fost mama Onam. –  (1 Cronici 2:26-26)

Iaebeţ era mai cu vază decît fraţii săi; mamă-sa -a pus numele Iaebeţ (Trist), zicînd: ,,Pentru că l-am născut cu durere.“  (1 Cronici 4:9-9)

Împăratul Roboam s’a întărit în Ierusalim şi a domnit. Avea patruzeci şi unu de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit şaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea pe care o alesese Domnul din toate seminţiile lui Israel, ca să-Şi pună Numele în ea. Mamă-sa numea Naama, Amonita. El a domnit trei ani la Ierusalim. Mamă-sa numea Micaia, fata lui Uriel, din Ghibea. Între Abia şi Ieroboam a fost război.  (2 Cronici 12:13, 2 Cronici 13:2)

Împăratul Asa n’a lăsat nici chiar pe mamă-sa să mai fie împărăteasă, pentrucă făcuse un idol Astartei. Asa i -a dărîmat idolul, pe care l -a făcut praf, şi l -a ars lîngă pîrîul Chedron.  (2 Cronici 15:16-16)

Iosafat a domnit peste Iuda. Avea treizeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit douăzeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Azuba, fata lui Şilhi.  (2 Cronici 20:31-31)

Ahazia avea patruzeci şi doi de ani, cînd a ajuns împărat, şi a domnit un an la Ierusalim. Mamă-sa chema Atalia, fata lui Omri. El a umblat în căile casei lui Ahab, căci mamă-sa dădea sfaturi nelegiuite. Atalia, mama Ahazia, văzînd că fiul ei a murit, s’a sculat şi a omorît tot neamul împărătesc al casei lui Iuda.  (2 Cronici 22:2-10)

Ioas avea şapte ani, cînd a ajuns împărat, şi a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Ţibia, din Beer-Şeba.  (2 Cronici 24:1-1)

Amaţia a ajuns împărat la vîrsta de douăzeci şi cinci de ani, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Ioadan, din Ierusalim.  (2 Cronici 25:1-1)

Ozia avea şasesprezece ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit cincizeci şi doi de ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Iecolia, din Ierusalim.  (2 Cronici 26:3-3)

Iotam avea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit şasesprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Ieruşa, fata lui Ţadoc.  (2 Cronici 27:1-1)

Ezechia a ajuns împărat la vîrsta de douăzeci şi cinci de ani, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Abia, fata lui Zaharia.  (2 Cronici 29:1-1)

El creştea pe Hadasa, adică Estera, fata unchiului său; căci ea n’avea nici tată nici mamă. era frumoasă la statură şi plăcută la vedere. După moartea tatălui şi a mamei Mardoheu o luase de suflet.  (Estera 2:7-7)

şi a zis: ,,Gol am ieşit din pîntecele mamei şi gol mă voi întoarce în sînul pămîntului. Domnul a dat, şi Domnul a luat, -binecuvîntat fie Numele Domnului!“  (Iov 1:21-21)

Dece n’am murit în pîntecele mamei Dece nu mi-am dat sufletul la ieşirea din pîntecele ei?  (Iov 3:11-11)

Pentruce m’ai scos din pîntecele mamei O, de aş fi murit, şi ochiul să nu mă fi văzut! Aş fi ca şi cum n’aş fi fost, şi din pîntecele mamei aş fi trecut în mormînt!  (Iov 10:18-19)

cînd strig gropii: ,Tu eşti tatăl meu!` Şi viermilor: ,Voi sînteţi mama sora mea!`  (Iov 17:14-14)

Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, şi duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei  (Iov 19:17-17)

Pîntecele mamei uită, viermii se ospătează cu el, nimeni nu-şi mai aduce aminte de el! Nelegiuitul este sfărîmat ca un copac,  (Iov 24:20-20)

Cel ce m'a făcut pe mine în pîntecele mamei nu l -a făcut şi pe el? Oare nu ne -a întocmit acelaş Dumnezeu în pîntecele mamei?  (Iov 31:15-15)

Cine a închis marea cu porţi, cînd s'a aruncat din pîntecele mamei  (Iov 38:8-8)

Da, Tu m'ai scos din pîntecele mamei, pus la adăpost de orice grijă la ţîţele mamei de cînd eram la sînul mamei, fost supt paza Ta, din pîntecele mamei fost Dumnezeul meu.  (Psalmi 22:9-10)

Căci tatăl meu şi mama mă părăsesc, dar Domnul mă primeşte.  (Psalmi 27:10-10)

Stai şi vorbeşti împotriva fratelui tău, cleveteşti pe fiul mamei Iată că sînt născut în nelegiuire, şi în păcat m'a zămislit mama  (Psalmi 50:20, Psalmi 51:5)

Cei răi sînt stricaţi încă din pîntecele mamei mincinoşii se rătăcesc odată cu ieşirea din pîntecele mamei  (Psalmi 58:3-3)

Am ajuns un străin pentru fraţii mei, şi un necunoscut pentru fiii mamei  (Psalmi 69:8-8)

Pe Tine mă sprijinesc, din pîntecele mamei Tu eşti Binefăcătorul meu încă din pîntecele mamei; Tine Te laud fără-'ncetare.  (Psalmi 71:6-6)

Nelegiuirea părinţilor săi să rămînă ca aducere aminte înaintea Domnului, şi să nu se şteargă păcatul mamei  (Psalmi 109:14-14)

El dă o casă celei ce era stearpă, face din ea o mamă în mijlocul copiilor ei. Lăudaţi pe Domnul!  (Psalmi 113:9-9)

Dimpotrivă, sufletul îmi este liniştit şi potolit, ca un copil înţercat, care stă lîngă mamă-sa; sufletul meu este ca un copil înţercat.  (Psalmi 131:2-2)

Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m'ai ţesut în pîntecele mamei  (Psalmi 139:13-13)

Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei  (Proverbe 1:8-8)

Căci cînd eram încă fiu la tatăl meu, şi fiu gingaş şi singur la mama  (Proverbe 4:3-3)

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei  (Proverbe 6:20-20)

Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei  (Proverbe 10:1-1)

Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa.  (Proverbe 15:20-20)

Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, un fiu care aduce ruşine şi ocară. -  (Proverbe 19:26-26)

Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -  (Proverbe 20:20-20)

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, a îmbătrînit. Să se bucure tatăl tău şi mama să se veselească cea care te -a născut.  (Proverbe 23:22-25)

Cine fură pe tatăl său şi pe mama şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. -  (Proverbe 28:24-24)

Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei -  (Proverbe 29:15-15)

Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa. ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -  (Proverbe 30:11-17)

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.  (Proverbe 31:1-1)

Cum a ieşit de gol din pîntecele mamei din care a venit, aşa se întoarce, şi nu poate să ia nimic în mînă din toată osteneala lui.  (Ecclesiast 5:15-15)

Nu vă uitaţi că sînt aşa de negricioasă, căci m'a ars soarele. Fiii mamei s'au mîniat pe mine, şi m'au pus păzitoare la vii. Dar via frumuseţii mele n'am păzit -o.  (Cantarea Cantarilor 1:6-6)

Abia trecusem de ei, şi am găsit pe iubitul inimii mele. L-am apucat, şi nu l-am mai lăsat pînă nu l-am adus în casa mamei în odaia celei ce m'a zămislit. - Ieşiţi, fetele Sionului, şi priviţi pe împăratul Solomon, cu cununa cu care l -a încununat mamă-sa ziua cununiei lui, în ziua veseliei inimii lui. -  (Cantarea Cantarilor 3:4-11)

dar numai una singură este porumbiţa mea, neprihănita mea; ea este singură la mamă-sa, mai aleasă a celei ce a născut -o. Fetele o văd, şi o numesc fericită; împărătesele şi ţiitoarele de asemenea o laudă. -  (Cantarea Cantarilor 6:9-9)

O! de ai fi fratele meu, care a supt la ţîţele mamei Cînd te-aş întîlni în uliţă, te-aş săruta, şi nimeni nu m'ar ţinea de rău. Te-aş lua şi te-aş aduce la casa mamei ea m'ar învăţa să-ţi dau să bei vin mirositor, must din rodiile mele. Cine este aceea, care se suie din pustie, rezemată de iubitul ei şi zicînd: ,,Te-am trezit supt măr; acolo te -a născut mamă-ta, te -a născut şi te -a făcut ea.`` -  (Cantarea Cantarilor 8:1-5)

Căci înainte ca să ştie copilul să spună: ,,Tată!`` şi ,,mamă!`` se vor lua dinaintea împăratului Asiriei bogăţiile Damascului şi prada Samariei.``  (Isaia 8:4-4)

Şi i-au zis: ,,Aşa vorbeşte Ezechia: ,Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ocară; căci copiii sînt aproape să iasă din pîntecele mamei şi totuş mamele n'au putere să nască.  (Isaia 37:3-3)

Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Celce te -a întocmit din pîntecele mamei ,,Eu, Domnul, am făcut toate aceste lucruri, Eu singur am desfăşurat cerurile, Eu am întins pămîntul. Cine era cu Mine?  (Isaia 44:24-24)

Vai de cine zice tatălui său: ,Pentru ce m'ai născut?` Şi mamei ,Pentru ce m'ai făcut?``  (Isaia 45:10-10)

,,Ascultaţi-Mă, ostroave! Luaţi aminte, popoare depărtate! Domnul M'a chemat din sînul mamei M'a numit dela ieşirea din pîntecele mamei. acum, Domnul vorbeşte, El, care M'a întocmit din pîntecele mamei să fiu Robul Lui, ca să aduc înapoi la El pe Iacov, şi pe Israel, care este încă împrăştiat; căci Eu sînt preţuit înaintea Domnului, şi Dumnezeul Meu este tăria Mea.  (Isaia 49:1-5)

,,Aşa vorbeşte Domnul: ,Unde este cartea de despărţire, prin care am izgonit pe mama Sau, căruia dintre ceice M'au împrumutat v'am vîndut? Vedeţi, din pricina fărădelegilor voastre aţi fost vînduţi, şi din pricina păcatelor voastre a fost izgonită mama  (Isaia 50:1-1)

,,Aş putea să deschid pîntecele mamei, să nu las să nască? zice Domnul. -Eu care fac să nască, aş putea să împedec oare naşterea?`` zice Dumnezeul tău. Cum mîngîie pe cineva mamă-sa, vă voi mîngîia Eu; da, veţi fi mîngîiaţi în Ierusalim!  (Isaia 66:9-13)

,Mai bine înainte ca să te fi întocmit în pîntecele mamei te cunoşteam, şi mai înainte ca să fi ieşit tu din pîntecele ei, Eu te pusesem deoparte, şi te făcusem prooroc al neamurilor.``  (Ieremia 1:5-5)

Văduvele lor sînt mai multe de cît boabele de nisip din mare; peste mama aduc un pustiitor ziua nameaza mare; fac să cadă deodată peste ea necazul şi groaza. ,,Vai de mine, mamă, m'ai născut, pe mine, om de ceartă şi de pricină pentru toată ţara! Nu iau cu împrumut, nici nu dau cu împrumut, şi totuş toţi mă blastămă!  (Ieremia 15:8-10)

Nimeni nu le va pune masa în timpul jălirii ca să -i mîngîie pentru cel mort; şi nimeni nu le va întinde paharul mîngîierii pentru tatăl sau pentru mama  (Ieremia 16:7-7)

Blestemată să fie ziua cînd m'am născut! Ziua în care m'a născut mama, nu fie binecuvîntată! De ce n'am fost omorît în pîntecele mamei, să-mi fi fost ea mormîntul meu!`` De ce n'a rămas ea vecinic însărcinată cu mine? Pentruce am ieşit din pîntecele mamei să văd numai suferinţă şi durere, şi să-mi isprăvesc zilele în ruşine?  (Ieremia 20:14-18)

Te voi arunca, pe tine şi pe mamă-ta te -a născut, într'o altă ţară, unde nu v'aţi născut, şi acolo veţi muri!  (Ieremia 22:26-26)

,,Mama voastră este acoperită de ruşine, cea care v'a născut roşeşte de ruşine; iată, ea este coada neamurilor, este un pustiu, un pămînt uscat şi fără apă!  (Ieremia 50:12-12)

Zedechia avea douăzeci şi unu de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa chema Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.  (Ieremia 52:1-1)

Ei ziceau către mamele lor: ,,Unde este pîne şi vin?`` Şi cădeau leşinaţi ca nişte răniţi pe uliţele cetăţii, îşi dădeau sufletul la pieptul mamelor  (Plângeri 2:12-12)

Şi spune -i: ,,Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, către cetatea Ierusalimului: ,,Prin obîrşia şi naşterea ta eşti din ţara Cananiţilor; tatăl tău era Amorit, şi mama Hetită.  (Ezechiel 16:3-3)

,,Iată că toţi cei ce spun zicători, vor spune despre tine zicătoarea aceasta: ,Cum este mama şi fata!` Tu eşti fata mamei care s'a desgustat de bărbatul şi copiii ei. Tu eşti sora surorilor tale, cari s'au desgustat de bărbaţii şi copiii lor. Mama era o Hetită şi tatăl vostru un Amorit.  (Ezechiel 16:44-45)

şi zi: ,,Ce era mamă-ta? leoaică. Stătea culcată cu leii, şi îşi creştea puii în mijlocul puilor de lei. ,,Mamă-ta, ca şi tine, era ca o vie sădită lîngă ape. Era roditoare şi încărcată de mlădiţe, din pricina belşugului apelor.  (Ezechiel 19:2-10)

În tine, tatăl şi mama dispreţuiţi, străinul este chinuit, orfanul şi văduva sînt asupriţi.  (Ezechiel 22:7-7)

Un preot nu se va duce la un mort, ca să nu se facă necurat; nu va putea să se facă necurat decît pentru un tată, pentru o mamă, un fiu, pentru o fiică, pentru un frate şi pentru o soră, care nu era măritată.  (Ezechiel 44:25-25)

,,Plîngeţi-vă, plîngeţi-vă împotriva mamei Căci nu este nevasta Mea, şi Eu nu sînt bărbatul ei! Să-şi depărteze curviile dinaintea ei, şi preacurviile dela ţîţele ei! Mama a curvit; cea care i -a născut s'a necinstit; căci a zis: ,Voi alerga după ibovnicii mei, cari îmi dau pînea şi apa mea, lîna şi inul meu, untdelemnul şi băuturile mele!`  (Osea 2:2-5)

Te vei poticni ziua, proorocul se va poticni şi el împreună cu tine noaptea, şi pe mama o voi nimici.  (Osea 4:5-5)

Deaceea se va stîrni o zarvă împotriva poporului tău, şi toate cetăţuile tale vor fi nimicite, cum a nimicit în luptă Şalman-Bet-Arbel, cînd mama fost zdrobită împreună cu copiii ei.  (Osea 10:14-14)

Încă din pîntecele mamei, apucat Iacov pe frate-său de călcîi, şi în puterea lui, s'a luptat cu Dumnezeu.  (Osea 12:3-3)

Căci fiul batjocoreşte pe tatăl, fata se scoală împotriva mamei nora împotriva soacrei sale; vrăjmaşii omului sînt cei din casa lui! -  (Mica 7:6-6)

Şi dacă va mai prooroci cineva, atunci, tatăl său şi mama înşişi părinţii lui, îi vor zice: ...Tu nu vei trăi, căci ai spus minciuni în Numele Domnului...; şi tatăl său şi mama cei cari l-au născut, îl vor străpunge, cînd va prooroci.  (Zaharia 13:3-3)