Noul Testament
Cum s’a întîmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întîmpla şi la venirea Fiului omului. (Matei 24:37)
În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, cînd mîncau şi beau, se însurau şi se măritau, pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie, (Matei 24:38)
fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh, (Luca 3:36)
Ce s’a întîmplat în zilele lui Noe, se va întîmpla la fel şi în zilele Fiului omului: (Luca 17:26)
mîncau, beau, se însurau şi se măritau pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie; şi a venit potopul şi i -a prăpădit pe toţi. (Luca 17:27)
Prin credinţă Noe, cînd a fost înştiinţat de Dumnezeu despre lucruri cari încă nu se vedeau, şi, plin de o teamă sfîntă, a făcut un chivot ca să-şi scape casa; prin ea, el a osîndit lumea, şi a ajuns moştenitor al neprihănirii care se capătă prin credinţă. (Evrei 11:7)
cari fuseseră răzvrătite odinioară, cînd îndelunga răbdare a lui Dumnezeu era în aşteptare, în zilele lui Noe, cînd se făcea corabia, în care au fost scăpate prin apă un mic număr de suflete, şi anume opt. (1 Petru 3:20)
dacă n’a cruţat El lumea veche, ci a scăpat pe Noe, acest propovăduitor al neprihănirii, împreună cu alţi şapte inşi, cînd a trimes potopul peste o lume de nelegiuiţi; (2 Petru 2:5)
Vechiul Testament
El i -a pus numele Noe, zicînd: ,,Acesta ne va mîngîia pentru osteneala şi truda mînilor noastre, cari vin din acest pămînt, pe care l -a blestemat Domnul.“ (Geneza 5:29)
După naşterea lui Noe, Lameh a mai trăit cinci sute nouă zeci şi cinci de ani; şi a născut fii şi fiice. (Geneza 5:30)
Noe, la vrîsta de cinci sute de ani, a născut pe Sem, Ham şi Iafet. (Geneza 5:32)
Dar Noe a căpătat milă înaintea Domnului. (Geneza 6:8)
Iată cari sînt urmaşii lui Noe. Noe era un om neprihănit şi fără pată între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu. (Geneza 6:9)
Noe a născut trei fii: Sem, Ham şi Iafet. (Geneza 6:10)
Atunci Dumnezeu a zis lui Noe: ,,Sfîrşitul oricărei făpturi este hotărît înaintea Mea, fiindcă au umplut pămîntul de silnicie; iată, am să -i nimicesc împreună cu pămîntul. (Geneza 6:13)
Aşa a şi făcut Noe: a făcut tot ce -i poruncise Dumnezeu. (Geneza 6:22)
Domnul a zis lui Noe: ,,Intră în corabie, tu şi toată casa ta; căci te-am văzut fără prihană înaintea Mea în neamul acesta de oameni. (Geneza 7:1)
Noe a făcut tot ce -i poruncise Domnul. (Geneza 7:5)
Noe era de şase sute de ani, cînd a venit potopul pe pămînt. (Geneza 7:6)
Şi Noe a intrat în corabie cu fiii săi, cu nevastă-sa şi cu nevestele fiilor săi, din pricina apelor potopului. (Geneza 7:7)
au intrat în corabie la Noe, două cîte două, cîte o parte bărbătească şi cîte o parte femeiască, aşa cum poruncise Dumnezeu lui Noe. (Geneza 7:9)
În anul al şasesutelea al vieţii lui Noe, în luna a doua, în ziua a şaptesprezecea a lunii, în ziua aceea, s’au rupt toate izvoarele Adîncului celui mare şi s’au deschis stăvilarele cerurilor. (Geneza 7:11)
În aceeaş zi au intrat în corabie: Noe, Sem, Ham şi Iafet, fiii lui Noe, nevasta lui Noe şi cele trei neveste ale fiilor lui cu ei: (Geneza 7:13)
Au intrat în corabie la Noe, două cîte două, din orice făptură care are suflare de viaţă. (Geneza 7:15)
Cele cari au intrat, erau cîte o parte bărbătească şi cîte o parte femeiască, din orice făptură, după cum poruncise Dumnezeu lui Noe. Apoi Domnul a închis uşa după el. (Geneza 7:16)
Toate făpturile cari erau pe faţa pămîntului au fost nimicite, dela om pînă la vite, pînă lă tîrîtoare şi pînă la păsările cerului: au fost nimicite de pe pămînt. N’a rămas decît Noe şi ce era cu el în corabie. (Geneza 7:23)
Dumnezeu Şi -a adus aminte de Noe, de toate vieţuitoarele şi de toate vitele cari erau cu el în corabie; şi Dumnezeu a făcut să sufle un vînt pe pămînt, şi apele s’au potolit. (Geneza 8:1)
După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corăbiei pe care o făcuse. (Geneza 8:6)
Dar porumbelul n’a găsit nici un loc ca să-şi pună piciorul, şi s’a întors la el în corabie, căci erau ape pe toată faţa pămîntului. Noe a întins mîna, l -a luat, şi l -a băgat la el în corabie. (Geneza 8:9)
Porumbelul s’a întors la el spre seară; şi iată că în ciocul lui era o frunză de măslin ruptă de curînd. Noe a cunoscut astfel că apele scăzuseră pe pămînt. (Geneza 8:11)
În anul şase sute unu, în luna întîi, în ziua întîi a lunii, apele secaseră pe pămînt. Noe a ridicat învelitoarea corăbiei: s’a uitat, şi iată că faţa pămîntului se uscase. (Geneza 8:13)
Atunci Dumnezeu a vorbit lui Noe, şi i -a zis: (Geneza 8:15)
Şi Noe a ieşit afară cu fiii săi, cu nevastă-sa şi cu nevestele fiilor săi. (Geneza 8:18)
Noe a zidit un altar Domnului; a luat din toate dobitoacele curate şi din toate păsările curate, şi a adus arderi de tot pe altar. (Geneza 8:20)
Dumnezeu a binecuvîntat pe Noe şi pe fiii săi, şi le -a zis: ,,Creşteţi, înmulţiţi-vă, şi umpleţi pămîntul. (Geneza 9:1)
Dumnezeu a mai vorbit lui Noe şi fiilor lui cari erau cu el, şi a zis: (Geneza 9:8)
Şi Dumnezeu a zis lui Noe: ,,Acesta este semnul legămîntului pe care l-am făcut între Mine şi orice făptură de pe pămînt.“ (Geneza 9:17)
Fiii lui Noe, cari au ieşit din corabie, erau: Sem, Ham şi Iafet: Ham este tatăl lui Canaan. (Geneza 9:18)
Aceştia au fost cei trei fii ai lui Noe, şi din ei s’au răspîndit oameni peste tot pămîntul. (Geneza 9:19)
Noe a început să fie lucrător de pămînt, şi a sădit o vie. (Geneza 9:20)
Noe s’a trezit din ameţeala vinului, şi a aflat ce -i făcuse fiul său cel mai tînăr. (Geneza 9:24)
Noe a trăit, după potop, trei sute cincizeci de ani. (Geneza 9:28)
Toate zilele lui Noe au fost de nouă sute cincizeci de ani; apoi a murit. (Geneza 9:29)
Iată spiţa neamului fiilor lui Noe: Sem, Ham şi Iafet. După potop li s’au născut fii. (Geneza 10:1)
Acestea sînt familiile fiilor lui Noe, după spiţa neamului lor, după neamurile lor. Şi din ei au ieşit neamurile cari s’au răspîndit pe pămînt după potop. (Geneza 10:32)
Noe. Sem, Ham şi Iafet. (1 Cronici 1:4)
Şi lucrul acesta va fi pentru Mine ca şi cu apele lui Noe: după cum jurasem că apele lui Noe nu vor mai veni pe pămînt, tot aşa jur că nu Mă voi mai mînia pe tine şi nu te voi mai mustra. (Isaia 54:9)
chiar de ar fi în mijlocul ei aceşti trei oameni: Noe, Daniel şi Iov, ei nu şi-ar mîntui decît sufletul lor prin neprihănirea lor, zice Domnul, Dumnezeu.“ (Ezechiel 14:14)
şi ar fi în mijlocul ei Noe, Daniel şi Iov, pe viaţa Mea-zice Domnul, Dumnezeu-că n’ar scăpa nici fii nici fiice, ci numai ei şi-ar mîntui sufletul prin neprihănirea lor.“ (Ezechiel 14:20)
0 Comments